Războiul din Ucraina | Cameră de tortură la Herson unde au fost reținuți și abuzați copii ucraineni. Zelenski cere tribunal de război

Forțele ruse ar putea fi capabile să lanseze o „ofensivă de amploare” în Ucraina până la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie, în pofida înfrângerilor succesive și a dificultăților militare, a afirmat marți ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, potrivit The Guardian.

Moscova se pregătește să lanseze o ofensivă majoră la începutul lui 2023, în timp ce continuă să atace infrastructura energetică a Ucrainei, a spus Kuleba.

În declarații acordate jurnaliștilor dintr-un adăpost antiaerian din centrul Kievului, ministrul ucrainean a spus:

„Cred că capacitatea Rusiei de a desfășura o ofensivă, poate chiar o ofensivă de amploare, ar putea fi restabilită undeva la sfârșitul lunii ianuarie - februarie. Asta încearcă să facă. Iar noi, bineînțeles, facem tot ce-i posibil pentru a împiedica să se întâmple acest lucru”.

Rusia „cu siguranță încă speră că vor putea să străpungă liniile noastre și să avanseze mai adânc în Ucraina”, a mai spus Kuleba, indicând în acest sens „mobilizarea pe care au anunțat-o, instruirea noilor recruți și deplasarea de armament greu pe teritoriul țării”.

Conferinţa internaţională de sprijin pentru Ucraina organizată la Paris a permis strângerea a peste 1 miliard de euro pentru a ajuta populaţia ucraineană să treacă iarna, în timp ce infrastructurile energetice ale acestei ţări sunt devastate de bombardamentele ruseşti, a anunţat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna.

Din această sumă, 415 milioane vor fi alocate sectorului energiei, 25 de milioane furnizării apei, 38 de milioane alimentaţiei, 17 milioane sănătăţii, 22 de milioane transporturilor, iar diferenţa de 493 de milioane de euro încă nu a fost repartizată pe domenii, scriu agențiile AFP și Agerpres.

„Ţara noastră nu se va scufunda în întuneric”, a declarat la Paris premierul ucrainean Denis Şmîgal, care a vorbit despre un „semnal puternic” de sprijin pentru Ucraina din partea „lumii civilizate”.

„Ajutorul atinge sau chiar depăşeşte cele 800 de milioane de euro” cerute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat la rândul ei şefa diplomaţiei franceze.

Bombardamentele ruseşti cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice ucrainene au început în octombrie ca represalii după explozia care a avariat podul Crimeii.

Premierul Şmîgal a precizat luni că „toate hidrocentralele şi termocentralele au fost avariate şi 40% din reţeaua de înaltă tensiune a fost avariată în diferite grade”, după cele opt serii de raiduri ruseşti cu rachete şi drone care au ţintit sistemul energetic ucrainean, astfel că în prezent există un „deficit semnificativ de generare” a electricităţii.

Alături de aceștia sunt sancționați și oameni de afaceri iranieni implicați în producția și furnizarea de drone militare folosite în aceste atacuri.

„Atacurile calculate ale forțelor rusești asupra orașelor și civililor nevinovați din Ucraina nu vor rămâne fără răspuns", a declarat ministrul britanic de externe James Cleverly.

„Regimul iranian este din ce în ce mai izolat în fața apelurilor disperate la schimbare din partea propriului popor și încheie înțelegeri sordide cu Putin în încercarea disperată de a supraviețui", a adăugat acesta.

Marea Britanie a precizat că printre cei sancționați se numără generalul-maior Robert Baranov, despre care se crede că este comandantul unei unități responsabile pentru programarea și stabilirea țintelor pentru rachetele de croazieră rusești.

Legea este o cerință esențială pentru aderarea țării la Uniunea Europeană, informează The Guardian.

În total, 324 de membri ai Parlamentului au votat pentru abrogarea vechii legi și adoptarea celei noi. Legea este menită să „îmbunătățească protejarea drepturilor minorităților naționale”, inclusiv „drepturile la auto-identificare, utilizarea limbilor minorităților naționale, educație, participarea la viața politică, economică, socială și culturală etc”.