Franța își mută ambasada de la Kiev la Lvov
Franța își mută ambasada de la Kiev la Lvov, a anunțat luni ministrul de externe al țării, Jean-Yves Le Drian (foto).
„Am decis la cererea Președintelui Republicii să ne transferăm ambasada, care până acum se afla la Kiev, iar din cauza riscurilor și amenințărilor asupra capitalei ucrainene, ambasada este transferată la Lvov spre vest”, a declarat Le Drian.
După ce președintele rus Vladimir Putin a pus în alertă forțele de descurajare, inclusiv forțele nucleare rusești, Le Drian a spus: „Este o amenințare inutilă, disproporționată”.
„Este o amenințare pe care o făcuse deja pe 24 februarie când a anunțat primele operațiuni. Este o amenințare pe care tocmai a reînnoit-o", a spus el. „Este o amenințare de escaladare care nu are sens și care contravine angajamentelor asumate cât se poate de public de Rusia de a limita riscurile strategice majore la începutul anului 2022”.
Armata ucraineană: zeci de civili au fost uciși la Harkov
Artileria rusă a bombardat luni cartierele rezidențiale ale celui de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov, ucigând posibil zeci de oameni, au declarat oficialii ucraineni, citați de Reuters, în timp ce forțele armatei ruse au întâmpinat o rezistență puternică din partea ucrainenilor în a cincea zi de conflict.
Atacurile au avut loc în timp ce oficialii ruși și ucraineni s-au întâlnit la granița cu Belarus, dar discuțiile lor nu au făcut progrese.
Șeful administrației regionale, Oleg Sineguov, a declarat că artileria rusă a lovit cartierele rezidențiale, deși nu există poziții ale armatei ucrainene sau infrastructură strategică acolo. Cel puțin 11 persoane au fost ucise, a spus el.
„Acest lucru s-a întâmplat în timpul zilei, când oamenii au ieșit la farmacie, la cumpărături sau la apă potabilă. Este o crimă", a spus el.
Și consilierul ministrului de Interne, Anton Herașcenko, a declarat că rachetele rusești au ucis zeci de oameni, dar cifrele nu au putut fi verificate. Videoclipul postat de militari arăta coloane groase de fum care se ridicau din blocuri.
Uniunea Europeană, o nouă serie de sancțiuni împotriva puternicilor zilei din Rusia
Uniunea Europeană a lansat o nouă serie de sancțiuni fără precedent împotriva celor mai puternici oameni și companii din Rusia. Luni, a publicat o listă cu 26 de persoane care vor fi sancționate.
Printrele ele se află:
- Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov
- Alexander Ponomarenko , președintele consiliului de administrație al Aeroportului Internațional Șeremetievo din Moscova
- Igor Seșin, CEO al companiei petroliere de stat Rosneft
- Nikolai Tokarev, CEO al Transneft, cea mai mare companie de conducte de petrol din lume
- Câțiva prezentatori și jurnaliști de la televiziunea de stat rusă
- UE va sancționa, de asemenea, compania de asigurări de gaze din Moscova, care ar fi ajutat la anexarea Crimeei în 2014.
Consultări Biden - aliați
Președintele american Joe Biden a avut luni o conferință prin telefon cu aliații și partenerii NATO despre evoluțiile conflictului din Ucraina și în vederea emiterii unui „răspuns unitar”, au anunțat luni oficiali ai Casei Albe.
La discuții au participat: președintele României, Klaus Iohannis, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și, pentru prima dată în acest format, prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.
Președintele României a reafirmat, și cu acest prilej, sprijinul pe care România este dispusă să-l acorde pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a dreptului ei de a-și decide singură politica externă și pe cea de securitate, transmite Administrația Prezidențială.
De asemenea, șeful statului român a reiterat importanța consolidării permanente a Flancului Estic.
„El a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic. Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră.”
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, le cere liderilor lumii să mențină presiunea asupra lui Putin
Premierul britanic Boris Johnson a cerut G7 și altor lideri mondiali să continue să ofere Ucrainei arme defensive și să mențină presiunea asupra regimului lui Putin.
În urma unei discuții cu liderii mondiali luni, un purtător de cuvânt al premierul britanic a spus că toți liderii au fost de acord că „rezistența curajoasă” a Ucrainei la invazia rusească este „cu adevărat inspirațională”.
Johnson a „subliniat, de asemenea, necesitatea unui răspuns internațional la criza umanitară emergentă, inclusiv prin sprijinirea vecinilor Ucrainei pentru a face față unui număr mare de ucraineni care scapă de violența din țară”, potrivit declarației.
Premierul a subliniat necesitatea de a continua să lovească Rusia cu restricții și sancțiuni comerciale, inclusiv SWIFT, un serviciu de mesagerie care conectează instituțiile financiare din întreaga lume.
Liderii au fost de acord să „urmeze toate căile pentru a se asigura că Putin eșuează în ambițiile sale”, se arată în declarație.