Linkuri accesibilitate

Noi atacuri rusești în timpul discuțiilor SUA-Rusia. Kievul: E absurd ca Moscova să vorbească despre pace în timp ce ucide ucraineni


Președintele rus, Vladimir Putin, și cel american, Donald Trump, la Summitul G20 de la Hamburg, Germania, 7 iulie 2017.
Președintele rus, Vladimir Putin, și cel american, Donald Trump, la Summitul G20 de la Hamburg, Germania, 7 iulie 2017.

Oficialii ucraineni au reacționat marți la întâlnirea la nivel înalt dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită și spun că administrația Trump „liniștește” Moscova, în timp ce Rusia bombardează civili și centrale energetice.

Negocierile dintre cele două delegații au început la Riad la doar câteva ore după ce Rusia a atacat Ucraina cu zeci de drone.

Cel puțin două persoane au fost ucise și 26 au fost rănite după mai multe atacauri în toată țara, transmite The Guardian.

O dronă a lovit ultimul etaj al unui bloc de locuințe din orașul Dolînska, din regiunea Kirovohrad. O mamă și cei doi copii ai săi au fost răniți și transportați la spital. „O noapte grea”, a spus guvernatorul local, Andrei Raikovici.

La scurt timp de la încheierea discuțiilor la Riad, sirenele de raid aerian au sunat la Kiev, în capitala Ucrainei.

Milioane de ucraineni au primit un mesaj text în care li s-a spus că caute cât mai repede adăpost din cauza unei amenințări cu rachete balistice rusești.

„Este absurd ca Moscova să vorbească despre pace în timp ce ucide ucraineni”, a spus Mihailo Podoliak, consilier al șefului biroului lui Volodimir Zelenski.

„Cea mai recentă salvă de 176 de drone trase în Ucraina a reprezentat «poziția de negociere» reală a Rusiei”, a scris el într-o postare pe Telegram.

Discuțiile de la Riad, un „forum pentru ultimatumuri rusești”

Fără a critica direct Administrația Trump , el a spus că discuțiile la nivel înalt dintre SUA și Rusia nu au fost pregătite corespunzător, adăugând că acestea sunt doar un forum pentru mai multe „ultimatumuri” rusești.

„Încurajare mai degrabă decât constrângere, o renunțare voluntară și bizară la putere în favoarea liniștirii descurajatoare și nemotivate a agresorului”, a scris Podoliak.

Există un scepticism larg răspândit că Rusia ar respecta orice acord de încetare a focului, dacă nu ar fi susținut de garanții de securitate din partea SUA și a altor puteri occidentale.

Podoliak a spus că nu are rost să avem o „pace falsă” care să ducă la „o continuare inevitabilă a războiului”.

Ucrainenii au amintiri amare despre două acorduri semnate cu Rusia în capitala Belarusului, Minsk, după ce Vladimir Putin a anexat Crimeea în 2014 și a invadat două regiuni din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk.

Rusia a încălcat în mod repetat ambele înțelegeri de încetare a focului.

Există temeri că o înțelegere rapidă între Washington și Moscova ar echivala cu un Minsk 3 - un alt acord pe care Rusia l-ar încălca la fel de repede ca pe predecesoarele sale.

Zelenski a spus la Conferința de Securitate de la München, de weekendul trecut, că Rusia este pregătită să-și extindă invazia și „războiul” împotriva NATO.

Autoritățile de la Kiev sunt îngrijorate că un acord Trump-Putin ar forța Ucraina să organizeze alegeri imediat după intrarea în vigoare a încetării focului și înainte de a se ajunge la un acord final.

Scopul, spun comentatorii ucraineni intervievați de The Guardian, ar fi înlocuirea lui Zelenski cu un lider mai slab, sau chiar cu un candidat prorus.

Ucraina nu este obligată să organizeze alegeri conform legii marțiale.

Invazia rusească a forțat milioane de ucraineni să fugă în străinătate, timp în care soldații ucraineni mor în prima linie. Reticențele Kievului în organizarea alegerilor în acest context sunt împărtășite și de ambasadele europene la Kiev, arată publicația citată.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG