Informația a fost oferită Reuters de o sursă de securitate, la câteva săptămâni după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre care au afectat și România.
Atacurile rusesești au avut loc la doar sute de metri de granița cu România, iar resturile de drone găsite în Dobrogea au sporit riscurile de securitate pentru alianța militară ai cărei membri au un angajament de apărare reciprocă.
În septembrie, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a calificat atacurile rusești de lângă graniță „destabilizatoare”, chiar dacă nu exista niciun indiciu că Rusia intenționează să lovească un membru NATO.
Sursa de securitate a declarat că primul din cei 80 de soldați germani care vor fi găzduiți la o bază militară de lângă Constanța va pleca în România cel mai târziu joi.
Forțele aeriene germane au susținut în trecut misiunea de poliție aeriană a NATO în România.
Alianța și-a consolidat prezența militară de-a lungul flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Și SUA au anunțat în septembrie că vor trimite avioane de luptă F-16 suplimentare pentru a consolida misiunea de poliţie aeriană a NATO în România.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, după discuția avută cu secretarul de stat american Antony Blinken cu șefa diplomației române, Luminița Odobescu.
Pe 4 septembrie, oficialii de la Kiev au avertizat România că cel puțin o dronă rusească Shahed a căzut pe teritoriul românesc și că au dovezi. Drona ar fi fost parte din atacul împotriva portului ucrainean Ismail/Ucraina, aflat la 500 de metri de România și ar fi căzut la Ceatalchioi/Tulcea.
Într-o primă fază, România a negat vehement, inclusiv prin vocea președintelui, orice incident de acest gen.
Și ministerul Apărării a infirmat „informațiile din spațiul public cu privire la o așa-zisă situație apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone rusești ar fi căzut pe teritoriul național al României”.
După ce resturi de drone au fost găsite de localnici, puse în fața faptului împlinit, autoritățile de la București au informat apoi NATO despre situația de pe raza județului Tulcea. Un purtător de cuvânt al organizației a transmis atunci că Alianța „monitorizează îndeaproape situația”.
România are deja un istoric de negare a acestor tipuri de evenimente: în august, în aceeași comună în care au ajuns și septembrie bucăți de dronă, autoritățile locale spuneau că au văzut drone rusești deasupra teritoriului național. Ministerul Apărării a negat informațiile însă, spunând că nu a găsit dovezi concrete.
Localnicii care trăiesc la câteva sute de metri de portul ucrainean Ismail - bombardat intens în ultimele săptămâni - cred și astăzi că o dronă rusească a aterizat în august la ei în comună.
