Rachete rusești au lovit miercuri dimineață orașul Harkov și au avariat infrastructura, dar nu au fost raportate victime, a declarat primarul orașului, Ilhor Terejov, potrivit The Kyiv Independent.
Ungaria amenință că va bloca reînnoirea anumitor sancțiuni luate de UE dacă de pe lista neagră nu sunt scoși trei oligarhi ruși
Potrivit mai multor surse diplomatice citate de Europa Liberă, cei trei oligarhi pe care Budapesta îi vrea scoși de pe lista de interdicție a vizelor și de înghețare a activelor sunt Alișer Usmanov, Piotr Aven și Viktor Rașnikov.
Anunțul vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să reînnoiască lista persoanelor aflate sub sancțiuni pentru încă șase luni. Ambasadorii UE se vor întrevedea pe 7 septembrie pentru a discuta reînnoirea sancțiunilor, înainte de termenul limită de expirare al acestora, care pică pe 15 septembrie.
Lista, care poate fi reînnoită numai prin vot unanim, cuprinde în prezent 1.217 persoane și 108 entități. Aceasta a fost extinsă pe parcursul anului, pe măsură ce Bruxelles-ul și-a intensificat eforturile de pedepsire a Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
Comisia Europeană publică propunerea de suspendare a acordului de vize cu Rusia
Comisia Europeană a prezentat marți o propunere de suspendare a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia, ceea ce ar face mai costisitoare și mai dificilă călătoria rușilor în statele membre ale Uniunii Europene, transmite CNN.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat propunerea într-o conferință de presă la Bruxelles, afirmând că nu există „nicio bază pentru o relație privilegiată între Rusia” și Uniunea Europeană în urma invaziei din Ucraina.
Anunțul are loc după ce miniștrii UE de Externe au căzut de acord să suspende complet Acordul privind vizele eliberate cetățenilor ruși.
„Propunerea de suspendare a Acordului de facilitare a eliberării vizelor va pune capăt tuturor facilităților pentru cetățenii ruși care solicită o viză de scurtă ședere în spațiul Schengen”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, eliberat marți.
Johansson a subliniat că „cetățenii ruși nu se vor mai bucura de acces privilegiat pe teritoriul Uniunii Europene.”
Rușii care vor încerca să intre în Uniunea Europeană în scopuri turistice și de agrement se vor confrunta cu un proces „mai lung” și „mai scump”, a declarat comisarul. De asemenea, vor exista mai multe restricții pentru vizele de intrare multiple, a adăugat Johansson.
Astfel, prețul unei vize va crește de la 35 de euro la 80 de euro, în timp ce termenul limită pentru o decizie din partea consulatelor va crește de la 10 zile la 15 zile. De asemenea, solicitanții de viză vor trebui să prezinte o listă mai lungă de documente justificative atunci când solicită o viză, potrivit comunicatului de presă.
Aliații occidentali ai Ucrainei sunt reticenți în a înființa un tribunal care să-l judece pe Putin
Marii aliați occidentali ai Ucrainei nu s-au înscris încă pentru a înființa un tribunal care să-l judece pe Vladimir Putin și cercul său apropiat pentru crima de agresiune, dorind să lase spațiu pentru relațiile viitoare cu Rusia, potrivit oficialilor de vârf ai Ucrainei.
„Este o mare politică. Pe de o parte, țările condamnă public agresiunea, dar, pe de altă parte, pun piciorul în ușa relațiilor cu Rusia care se închide pentru ca aceasta să nu se închidă complet”, a declarat Andriy Smyrnov, adjunct al șefului administrației prezidențiale a Ucrainei, care conduce efortul țării de a înființa tribunalul internațional.
„Ei încearcă să păstreze un spațiu pentru manevre diplomatice”, a spus Smyrnov. „Știm că acordurile cu Rusia nu merită hârtia pe care sunt scrise.”
Afirmațiile sale vin în momentul în care președintele SUA, Joe Biden, a declarat că Rusia nu ar trebui să fie desemnată drept stat sponsor al terorismului. Rusia spusese anterior că o astfel de desemnare ar însemna că Washingtonul a trecut de punctul în care mai există cale de întoarcere.
Oficialii ucraineni spun că din aprilie au încercat să-și convingă aliații occidentali să înființeze un tribunal ad-hoc care să judece responsabilitatea înaltei conduceri a Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Agresiunea este privită drept crima supremă în temeiul dreptului internațional, deoarece fără transgresarea granițelor în timpul unei invazii, crimele de război ulterioare nu ar fi fost comise, potrivit The Guardian.