Ministerul britanic al Apărării vorbește despre impactul războiului asupra exporturilor militare ale Rusiei. Potrivit raportului publicat joi, ministerul spune că, chiar dacă Rusia și-a considerat de mult timp industria de apărare drept unul dintre „cele mai importante succese la export”, în prezent, ”capacitatea industrială militară a Rusiei este sub presiune semnificativă, iar credibilitatea multora dintre sistemele sale de arme a fost subminată de asocierea lor cu performanța slabă a forțelor ruse în războiul din Ucraina”.

Este foarte puțin probabil ca Rusia să fie capabilă să îndeplinească unele comenzi de export pentru vehicule blindate de luptă din cauza cererii excepționale de vehicule pentru forțele proprii ale Rusiei în Ucraina și a efectului crescând al sancțiunilor occidentale, spune ministerul britanic al Apărării.

Rusia a pierdut 43.000 de soldați în Ucraina începând cu 24 februarie, potrivit ultimului raport al Statului Major al Ucrainei.

Rusia a mai pierdut 1.846 tancuri, 4.100 vehicule de luptă blindate, 3.018 vehicule și rezervoare de combustibil, 974 sisteme de artilerie, 261 sisteme rachete multiple, 134 sisteme de apărare aeriană, 232 avioane, 193 elicoptere, 772 drone și 15 bărci.

Embargoul impus de UE asupra importurilor de cărbune rusesc intră în vigoare la 11 august. La miezul nopții a expirat perioada de tranziție convenită de membrii blocului în urmă cu patru luni.

Interdicția face parte din cel de-al cincilea pachet de sancțiuni ale UE pentru a pedepsi economia rusă după ce președintele Vladimir Putin a ordonat ca zeci de mii de soldați ruși să intre în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Embargoul asupra cărbunelui este prima măsură din cele șapte pachete de sancțiuni UE de până acum care afectează aprovizionarea cu energie, afectată în mod deosebit, alături de exporturile de cereale, de conflictul din Ucraina.

Perioada de grație de 120 de zile pentru conformare de la aprobarea interdicției privind cărbunele, în aprilie, expiră la miezul nopții de 10 august.

Comisia Europeană estimează că întreruperea exporturilor de cărbuni ar putea costa Rusia aproximativ 8 miliarde de dolari pe an.

Țările UE au importat aproape 52 de milioane de tone de cărbune din Rusia în 2021, în creștere de la 41 de milioane de tone în anul precedent.

UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de 4 miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia, de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc.

În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri.

În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%).

În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări - precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia - au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune.

În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad.

Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi – SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia.

Următoarea sancțiune a UE, cea privind petrolul rusesc, urmează să intre în vigoare la sfârșitul anului.

Sancțiunile UE fac parte dintr-un răspuns internațional fără precedent la cea mai mare invazie militară în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, vizând petrolul și gazele, plățile SWIFT, survolurile și călătoriile, radiodifuziunea și o serie de alte domenii.

Întâlnirea este programată să aibă loc la ora 15:00 (19:00 GMT), potrivit unei declarații emise de organul de supraveghere al ONU pentru securitatea nucleară.

O sursă diplomatică a declarat agenției France-Presse că cele 15 națiuni membre ale consiliului se vor reuni la cererea Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - alături de Marea Britanie, China, Franța și Statele Unite. - care dețin drept de veto asupra rezoluțiilor ONU.