Când o echipă de manageri seniori de la Gazprom, compania rusă producătoare de gaz controlată de stat, a mers la New York în februarie 2020 să prezinte ultimele noutăți privind afacerea, compania tocmai încheiase ultimii trei cei mai buni ani ai ei din istorie.
Gazprom a livrat o medie de aproape 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an prin conductele spre Europa, inclusiv Turcia, ceea se înseamnă cu o treime mai mult decât media din deceniul precedent, și a generat venituri de peste 120 de miliarde de dolari pentru acea perioadă.
La New York, echipa de manageri le-a spus americanilor că exporturile de gaze către Europa vor rămâne în jurul aceluiași nivel în următorul deceniu, ceea ce va duce la prelungirea profitului financiar mult în viitor.
Doi ani mai târziu, prognoza arată total diferit. Decizia lui Vladimir Putin de a invada ilegal Ucraina și măsurile sale de a reduce exporturile de gaze către Uniunea Europeană din cauza sprijinului acordat Kievului au costat Gazprom acel viitor profitabil, spun experții.
Compania, considerată o rezervă de bani folosită în scopurile ilicite ale Moscovei, în special ca mită politică, din cauza legăturilor sale de afaceri cu prietenii și asociații apropiați ai lui Putin, ar putea pierde sute de miliarde de dolari din veniturile europene pe termen lung. Iar această perspectivă sumbră va avea efecte în cascadă asupra eforturilor Gazprom de a compensa cu un pivot către Asia prin subminarea poziției sale de negociere cu China, au mai spus experții.
Însă, pe termen scurt, Gazprom se poate aștepta la evoluții pozitive. Chiar dacă volumele de gaz către Europa scad, compania va genera venituri record din export în acest an și câștiguri mari în următorii 2-3 ani, din cauza că prețurile la combustibil au crescut pe fondul penuriei declanșate de ceea ce Bruxellesul a numit „șantajul Kremlinului”.
Analiștii susțin că, în prima jumătate a deceniului, pe măsură ce UE va reduce în importurile de gaze rusești, Gazprom se va confrunta cu descreștere bruscă a veniturilor și a profiturilor.
Exporturile în creștere ale Gazprom în Asia nu vor putea compensa veniturile pierdute. Iar impactul asupra Rusiei va fi semnificativ, pentru că Gazprom este una dintre cele mai mari companii ale națiunii în privința veniturilor, numărului de angajați și cheltuielilor de capital, fiind un contributor major la bugetul federal.
„Pierderea interesului”
Nadia Kazakova, analistă la Renaissance Energy Advisors, cu sediul în Marea Britanie, a declarat pentru Europa Liberă că „Gazprom nu pierde doar o oportunitate comercială și taxele pentru stat, ci și distruge în mod activ propria piață”.
„Prețurile la gazelor în Europa nu vor mai prezenta interes în cele din urmă, însă Gazprom nu își va recupera niciodată cota de piață”, a spus analista.
În planificarea pe termen lung a Rusiei pentru Gazprom nu trebuia să fie niciodată o alegere Europa sau Asia, ar fi trebuit să fie ambele, iar exporturile către est să servească drept motor de creștere pentru companie și țară.
Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, suficiente pentru a furniza ambelor continente cantități mari de combustibil timp de decenii. Înainte de invazia Ucrainei, Gazprom era considerat cel mai mare furnizor de gaze din Europa, reprezentând aproximativ o treime din nevoile continentului.
Aparent, Putin nu se aștepta ca asta să se schimbe. El presupunea că în Ucraina va fi o victorie rapidă și decisivă care va subordona Kievul Kremlinului, iar analiștii susțin că Putin era sigur că Occidentul va accepta acest lucru fără împotrivire, iar Statele Unite și UE vor aplica sancțiuni limitate, pentru că așa au făcut și după capturarea Crimeei în 2014.
În schimb, Uniunea Europeană a luat decizia să reducă drastic importurile de energie din Rusia, inclusiv de gaz, pentru ca Moscova să nu mai aibă venituri pentru campania sa militară, chiar dacă reducerile au loc treptat, într-un ritm menit să atenueze șocul pentru țările și cetățenii UE.
De cealaltă parte, Putin vrea să joace tare față de UE, reducând fluxurile de gaze într-un ritm mai rapid, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor și a stârnit temeri că Rusia ar putea opri complet exporturile în această iarnă.
Gazul natural rusesc este utilizat în mare măsură pentru încălzirea locuințelor și clădirilor iarna, în procesele industriale și pentru generarea de energie.
Cum vrea Rusia să joace
Analista Nadia Kazakova spune că nu se așteaptă ca Putin să oprească de tot exportul de gaze către europeni.
„Planul Rusiei este să mențină exporturile către Europa la un nivel care să permită guvernului să colecteze suficiente venituri și taxe, dar poate crea probleme pe piața de gaze din Germania”, a spus Nadia Kazakova.
Germania a fost cel mai mare importator de gaz rusesc din Europa. Pe baza prețurilor și volumelor actuale, Kazakova se așteaptă ca Gazprom să câștige în acest an 79 de miliarde de dolari din exporturile europene și 67 de miliarde de dolari anul viitor, depășind cu mult recordul de 51 de miliarde de dolari pe care l-a primit în 2021.
Serghei Vakulenko, un analist energetic independent cu sediul în Bonn, a scris într-un articol că unii oficiali ruși ar putea paria că un acord de pace cu Ucraina va include un acord al Rusiei cu Occidentul privind aprovizionarea pe termen lung cu gaz și iertarea pretențiilor legale care decurg din oprirea gazului.
Ed Chow, analist energetic de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, a spus pentru Europa Liberă că un astfel de pariu ar fi o „colosală greșeală de calcul” din partea Kremlinului.
Chiar dacă războiul din Ucraina s-ar termina mâine, pagubele produse au deteriorat grav relația simbiotică veche de decenii dintre Europa și Rusia, după cum a spus analistul.
„După ce mai bine de 50 de ani Rusia și-a construit o reputație ca furnizor de încredere de gaz, în ultimele 5 luni a aruncat-o pe fereastră”, a spus Ed Chow.
Pâine și Unt
De-a lungul deceniilor, vânzările către Europa au reprezentat pâinea și untul Gazprom, reprezentând aproximativ 70% din veniturile companiei din gaze și 40% din veniturile totale.
De asemenea, Gazprom, care vinde mai mult gaz la nivel intern decât vinde în Europa, generează venituri din producția de petrol și energie. Vânzările de gaze către Europa au permis Gazprom să depășească turbulenții ani 90, când Rusia trecea la o economie de piață și multe gospodării și companii nu puteau plăti pentru gaz.
Înțelegând potențiala putere a influenței Gazprom în țară și în străinătate, Putin a luat rapid măsuri după prima preluare a mandatului în 2000, pentru a-și consolida controlul asupra companiei.
În mai 2001, la un an după ce a devenit președinte, Putin l-a înlăturat pe șeful companiei, Rem Viakhirev, și l-a instalat pe Aleksei Miller, un prieten local din orașul său natal, Sankt Petersburg. Acesta conduce compania și azi. Tot de atunci, Putin a început să foloseacă Gazpromul ca instrument de politică externă, mai ales în relațiile cu republicile sovietice.
„Ultimul efort”
Trecerea treptată a Europei către surse alternative de energie în viitor pentru a combate schimbările climatice însemna că veniturile Rusiei din vânzările de combustibili fosili vor scădea în cele din urmă.
Dar Kremlinul se aștepta ca acest lucru să se întâmple în următoarele două decenii, timp în care Rusia să aibă venituri consistente din petrol și gaze, după cum spune într-o postare recentă Thane Gustafson, profesor la Universitatea Georgetown, care a scris mai multe cărți despre industria energetică a Rusiei.
Însă, în prezent, UE și-a propus să renunțe complet la gazul rusesc până în 2027.
James Henderson, președintele programului de cercetare a gazelor la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, spune că Europa nu trebuie să oprească complet gazul rusesc pentru a pune capăt influenței Kremlinului.
Expertul susține că reducerea cotei Rusiei la mai puțin de 10% pe piața europeană a gazelor ar pune capăt, în esență, influenței Moscovei.
„Al doilea cel mai bun”
Pe măsură ce Gazprom își pierde poziția dominantă în Europa, caută să pătrundă cât mai mult în Asia, în special pe piața Chinei, o schimbare care coincide cu îndreptarea geopolitică din ce în ce mai accentuată a Moscovei către Beijing.
Astfel, Moscova ar putea începe să exporte volume mari de gaze naturale către China, printr-o nouă conductă, încă din 2027, în anul în care UE va renunța de tot la gazul rusesc, a mai spus James Henderson.
Moscova și Beijingul sunt în discuții de ani de zile cu privire la Power of Siberia 2, conductă care ar transporta până la 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către China din zăcămintele de pe Yamal, peninsula din nord-vestul Siberiei care alimentează Europa cu combustibil.
În prezent, Rusia exportă gaze către China prin intermediul Power of Siberia 1 din zăcămintele din Siberia de Est. Se preconizează că această conductă va atinge capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi în 2024.
Pierderea de către Rusia a pieței europene face ca un acord cu China să fie mai urgent și, astfel, slăbește poziția de negociere a Kremlinului, a spus analistul energetic Ed Chow. Acesta adaugă că pierderea de către Rusia a pieței europene va duce la încheierea unui acord rapid cu China, și astfel poziția de negociere a Kremlinului va fi una slăbită.
Scenariul parcă se repetă. La fel de disperată era Moscova să încheie un contract cu China pentru Power of Siberia 1 și în 2014, după ce Occidentul a impus pentru prima dată sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul în care ocupase Crimeea.
Nikos Tsafos, consilierul șef energetic al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, declara în luna mai că Rusia întârzie pe piața energetică asiatică și nu va atinge niciodată poziția dominantă pe care a avut-o în Europa.
„În termeni de volum, Asia s-ar putea egala într-o zi cu Europa ca piață pentru gazul rusesc, dar ca sursă de venit și putere geopolitică, Asia va fi a doua cea mai bună alternativă”, a spus Nikos Tsafos.
Textul a fost scris în limba engleză de Todd Prince, senior correspondent la Washington și tradus și adaptat în limba română de Andreea Ofițeru.
