Războiul lui Putin în Ucraina | Putin amenință cu un răspuns „fulgerător și rapid” împotriva celor care intervin în sprijinul Ucrainei

Separatiștii din Transnistria au declarat miercuri că Ucraina a tras focuri de armă către un sat care găzduiește un depozit de muniții.

Așa-zisul minister de Interne al regiunii transnistrene arată într-un comunicat că mai multe drone au fost detectate zburând peste satul Cobasna peste noapte și au fost lansate din Ucraina, după cum arată Reuters. Tot ei au spus că au fost trase focuri de armă miercuri dimineață spre satul de graniță cu teritoriul ucrainean, fără să ofere mai multe detalii.

Rusia are un contingent de trupe în Transnistria care păzesc multe tone de muniție stocate în regiune încă de înainte de destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. De asemenea, pe teritoriul transnistrean sunt staționate trupe menținere a păcii după un conflict între forțele separatiste și cele din Republica Moldova.

Îți mai recomandăm

Transnistria și provocările Rusiei. Riscurile pentru Republica Moldova și România

Grecia va oferi ajutor Bulgariei după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către statul bulgar, i-a transmis, miercuri, premierul grec Kyriakos Mitsotakis omologului său bulgar, relatează Reuters. Cei doi lideri au discutat telefonic problema.

„Premierul (n.r. grec) a spus că Grecia va ajuta Bulgaria să facă faţă noii situaţii cauzate de deciziile Rusiei în materie de energie”, a transmis cabinetul lui Mitsotakis într-un comunicat, fără a oferi alte detalii.

Atena ar putea ajuta Sofia prin inversarea fluxului conductei TurkStream, un mecanism care a mai fost folosit în trecut. Conducta transportă gazele din Rusia în Grecia prin Marea Neagră, Turcia şi Bulgaria, a declarat o sursă familiară cu subiectul, citată de Reuters.

Mitsotakis a convocat, miercuri, o întâlnire de urgenţă cu reprezentanţii sectorului energetic în care vor discuta impactul deciziei Gazprom asupra aprovizionării cu gaze a Greciei, se mai arată în comunicat.

Mitsotakis a afirmat că interconectorul de gaze dintre Grecia şi Bulgaria (IGB), care ar fi trebuit să fie operaţional de mult timp, între cele două state vecine, ar trebui să fie gata până în iunie, după cum a declarat premierului bulgar Kiril Petkov. „El a confirmat, de asemenea, acţiuni comune de diversificare prin gaze naturale lichefiate”, a adăugat Petkov.

Peste 30% din necesarul anual de energie al Greciei este furnizat de Rusia, iar următoarea plată pe care Grecia trebuie să o achite Gazprom este scadentă în mai, în baza unui contract care expiră în 2026.

Îți mai recomandăm

3 minute | „Forează, dragă, forează!”, tancuri nemțești pentru Ucraina, unda de șoc din Transnistria

Preţurile de referinţă la gazele naturale în Europa au crescut miercuri, după ce Rusia a oprit livrările în Polonia şi Bulgaria, transmite Bloomberg.

La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au urcat cu 24%, până la 127,50 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat nivel de la 1 aprilie.

Decizia Moscovei de a opri livrările de gaze în Polonia şi Bulgaria indică folosirea energiei ca armă, în contextul extinderii conflictului dincolo de graniţele Ucrainei, subliniază Bloomberg.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept „neprietenoase" să plătească gazul în ruble ruseşti.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că România nu este afectată în acest moment de o eventuală oprire a gazelor de la ruși. Acesta a spus că a discutat pe această temă cu ministrul Energiei.

„Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producție pe care noi o avem. Știți foarte bine că suntem una din puținele țări din Europa care beneficiem de resurse de gaz consistente. Sigur, nu pe deplinătatea nevoilor noastre, asigurăm pe perioada de iarnă un import de aproximativ 20% din necesar. Acum, când discutăm, se caută surse alternative de asigurare a gazului, dar, încă o dată, în acest moment, România nu este afectată”, a declarat premierul Ciucă într-o conferință de presă în care a prezentat ce a făcut în Ucraina.

Alte declarații ale premierului:

• România analizează posibilitatea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.
• Vizita în Ucraina a avut două obiective: primul ar fi de a exprima solidaritatea României cu poporul ucrainean în faţa agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei şi al doilea de a continua discuţiile cu privire la sprijinul pe care va continua ţara noastră să îl acorde Ucrainei.
• Unul dintre subiectele discuțiilor pe care le-a avut la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski a fost cel referitor la drepturile minorității române din Ucraina. Președintele Zelenski a subliniat că minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleași drepturi, în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România.
• S-a discutat și despre posibiliatea ca România să livreze arme Ucrainei, dar cea mai importantă perioadă a timpului pe care am petrecut-o la masa discuțiilor a fost cea legată despre demersurile economice și umanitare pe care Romînia poate să le ofere.

Îți mai recomandăm

Ciucă și Ciolacu în Ucraina. „Putin urmărește uciderea sistematică a unei națiuni”