Premierul Suediei și președintele Finlandei primiți de Joe Biden la Casa Albă
Președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson și pe președintele Finlandei Sauli Niinisto după ce ambele națiuni au cerut să se alăture NATO, cereri cărora Biden a spus că le acordă tot sprijinul său.
Biden a emis ieri o declarație în care spune că așteaptă cu nerăbdare „să lucreze cu Congresul SUA și aliații NATO pentru a aduce rapid Finlanda și Suedia în cea mai puternică alianță defensivă din istorie”.
Rusia „va deschide porturile Ucrainei doar dacă sancțiunile vor fi revizuite”
Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va lua în considerare deschiderea accesului în porturile Ucrainei de la Marea Neagră doar dacă se ia în considerare și eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei, transmite agenția de presă Interfax.
„Trebuie nu numai să faceți apel la Federația Rusă, ci și să priviți în profunzime întregul complex de motive care au determinat criza alimentară actuală și, în primă instanță, acestea sunt sancțiunile care au fost impuse Rusiei de către SUA și UE care interferează cu comerțul liber normal, cuprinzând produse alimentare, inclusiv grâu, îngrășăminte și altele”, a spus ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko.
Declarațiile lui Rudenko vin după ce șeful Națiunilor Unite pentru alimente, David Beasley, l-a implorat pe Vladimir Putin, spunând că milioane de oameni vor muri în întreaga lume din cauza blocadei ruse a porturilor de la Marea Neagră.
„Dacă ai inimă pentru restul lumii, indiferent de ce simți despre Ucraina, trebuie să deschizi acele porturi”,a spus Beasley adresându-se direct președintelui rus.
Programul alimentar mondial al lui Beasley hrănește aproximativ 125 de milioane de oameni și cumpără 50% din cereale din Ucraina. Ucraina se numără printre primii cinci exportatori mondiali ai mai multor produse agricole vitale, inclusiv porumb, grâu și orz, precum și un exportator cheie de floarea soarelui și făină.
Și secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că penuria alimentară alimentată determinată de războiul din Ucraina ar putea provoca „malnutriție, foamete în masă și foamete, într-o criză care ar putea dura ani de zile” în întreaga lume.
Parlamentul European solicită înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru crimele de agresiune din Ucraina
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie privind lupta împotriva impunităţii pentru crimele de război din Ucraina care prevede, printre altele, înfiinţarea unui tribunal internaţional special care să-i investigheze pe liderii şi comandanţii militari ruşi şi aliaţii acestora pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, informează un comunicat al PE.
Parlamentul European invită UE să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor şi instanţelor internaţionale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse şi belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi agresiune.
Aceste anchete şi urmăririle penale ulterioare ar trebui să se aplice, de asemenea, întregului personal al forţelor armate ruse şi funcţionarilor guvernamentali implicaţi în crime de război, solicită eurodeputaţii.
Textul adoptat solicită UE să sprijine înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru pedepsirea crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei, pentru care Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are jurisdicţie şi să-i tragă la răspundere pe liderii politici şi comandanţii militari ruşi, precum şi pe aliaţii lor.
Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca UE să furnizeze, cât mai curând posibil, toate resursele umane şi bugetare necesare, precum şi sprijinul administrativ, de investigaţie şi logistic necesar pentru înfiinţarea acestui tribunal.
Potrivit PE, atrocităţile raportate, cum ar fi bombardamentele fără discernământ asupra oraşelor, deportările forţate, utilizarea muniţiei interzise, atacurile împotriva civililor care fug prin coridoarele umanitare convenite în prealabil, execuţiile şi violenţa sexuală constituie încălcări ale dreptului internaţional umanitar. Acestea pot fi considerate crime de război, potrivit eurodeputaţilor, care subliniază că toate au rămas neurmărite penal până în prezent.
Europarlamentarii subliniază că UE trebuie să acţioneze rapid, deoarece există un risc grav ca, din cauza ostilităţilor în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse.
Moscova anunță că 1.730 de militari ucraineni s-au predat de luni la Azovstal
Ministerul rus al Apărării anunţă joi că 1.730 de militari ucraineni baricadaţi în combinatul Azovstal, la Mariupol, s-au predat începând de luni, relatează AFP.
„În ultimele 24 de ore, 771 de combatanţi din Regimentul naţionalist Azov s-au predat în instalaţia Azovstal, la Mariupol. În total, începând de la 16 mai, 1.730 de combatanţi, inclusiv 80 de răniţi, s-au declarat prizonieri”, anunţă într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.
Facebook Forum