Lideri mondiali, printre care Joe Biden și Vladimir Putin, au reacționat la moartea lui Mihail Gorbaciov petrecută marți seară, într-un spital din Moscova.
De la Moscova, Vladimir Putin a exprimat „cele mai profunde condoleanțe” după moartea ultimului lider al Uniunii Sovietice, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Mâine va trimite o telegramă de condoleanțe familiei și prietenilor săi”, a adăugat Peskov, citat de agenția de stat Interfax.
Reacția distantă a lui Vladimir Putin vine în contradicție cu cele de laudă ale liderilor occidentali, dar în acord cu declarațiile sale mai vechi.
Mihail Gorbaciov a fost cel care a pus capăt Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar sub a cărui conducere URSS s-a destrămat, moment pe care președintele Vladimir Putin l-a numit „cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului XX.
De altfel, în 2018, Putin a declarat că ar inversa dezintegrarea Uniunii Sovietice dacă ar putea.
Pe de altă parte, ultimul președinte sovietic a îmbunătățit relațiile cu Statele Unite, contribuind la eliminarea a mii de focoase nucleare care amenințau Europa cu distrugerea, prin semnarea tratatului privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară de Acțiune (INF) cu președintele american Ronald Reagan, în 1987.
De asemenea, el a încheiat parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier care împărțea Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, eveniment care a dus la reunificarea Germaniei.
„A dat libertate sutelor de milioane de oameni din Rusia și din jurul ei, dar și în jumătate din Europa. Puțini lideri din istorie au avut o influență atât de decisivă asupra timpului lor”, a declarat fostul lider al opoziției liberale ruse Grigori Iavlinski.
Joe Biden: Mihail Gorbaciov a crezut în glasnost și perestroika nu ca simple sloganuri, ci ca fiind calea de urmat
Președintele Statele Unite a transmis „cele mai profunde condoleanțe familiei și prietenilor săi, precum și oamenilor de pretutindeni care au beneficiat de credința sa într-o lume mai bună”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Galerie foto | Mihail Gorbaciov (1931–2022). Istoria ultimului lider al URSS în imagini
Joe Biden a declarat că Mihail Gorbaciov a crezut în „glasnost și perestroika - deschidere și restructurare - nu ca simple sloganuri, ci ca fiind calea de urmat pentru poporul Uniunii Sovietice după atâția ani de izolare și privațiuni”.
„Puțini oficiali sovietici la nivel înalt au avut curajul să admită că lucrurile trebuiau să se schimbe. (...) După decenii de represiune politică brutală, a îmbrățișat reformele democratice. (...) Acestea au fost acțiunile unui lider rar - unul cu imaginația de a vedea că un viitor diferit era posibil și cu curajul de a-și risca întreaga carieră pentru a-l realiza”, a afirmat președintele SUA.
Șefa Comisiei Europene: Nu vom uita moștenirea lui, o Europă liberă
Fostul lider URSS a fost „un om de stat unic în felul său, care a schimbat cursul istoriei. El a făcut mai mult decât orice altă persoană pentru a aduce sfârșitul pașnic al Războiului Rece”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
„Lumea a pierdut un lider global impunător, un multilateralist angajat și un avocat neobosit al păcii”, a completat el.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Mihail Gorbaciov, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990, a deschis calea pentru o Europă liberă.
„Mihail Gorbaciov a fost un lider de încredere și respectat. El a jucat un rol crucial în încheierea Războiului Rece și în înlăturarea Cortinei de Fier. A deschis calea pentru o Europă liberă. Această moștenire este una pe care nu o vom uita”, a transmis Ursula von der Leyen.
De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a salutat rolul său în reunificarea Germaniei, dar a deplâns faptul că încercarea sa de a stabili o democrație durabilă în Rusia „a eșuat”, o critică a adresa Vladimir lui Putin, care a fost aspru criticat de comunitatea internațională pentru că a luat măsuri drastice împotriva societății civile în ultimii ani.
„Mișcările democratice din Europa Centrală și de Est au beneficiat de faptul că el era la putere atunci în Rusia”, a spus Scholz. Cu toate acestea, Gorbaciov „a murit într-un moment în care democrația a eșuat în Rusia”.
Premierul britanic demisionar Boris Johnson a adăugat: „Într-o perioadă de agresiune a lui Putin în Ucraina, angajamentul său neobosit pentru deschiderea societății sovietice rămâne un exemplu pentru noi toți”.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a lăudat pe Mihail Gorbaciov ca fiind un „om al păcii”, a cărui decizie a deschis „o cale a libertății” pentru ruși. „Angajamentul său pentru pace în Europa a schimbat istoria noastră comună”, a declarat el, într-un messaj publicat și în limba rusă, pe Twitter.
Reacția Chinei: Gorbaciov a îmbunătățit relațiile sino-sovietice
Autoritățile chineze l-au lăudat pe Mihail Gorbaciov pentru rolul său în îmbunătățirea legăturilor dintre Beijing și Moscova în anii '80 și '90, după decenii de tensiuni cauzate de diferențe ideologice și interese geopolitice concurente.
„Mihail Gorbaciov a avut contribuții pozitive la normalizarea relațiilor sino-sovietice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Zhao Lijian, în cadrul unei conferințe de presă.
„Îi deplângem moartea și ne exprimăm condoleanțele față de familia sa”, a completat oficialul chinez
Reacții din România la moartea lui Mihail Gorbaciov
De la București, președintele României Klaus Iohannis a scris pe Twitter că Mihail Gorbaciov a fost un lider care „a înțeles cu înțelepciune că încheierea Războiului Rece este abordarea corectă”.
„Actualul război brutal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei este în contrast puternic cu moștenirea și viziunea curajoasă a acestuia privind o lume pașnică”, a completat el.
Fostul președinte al României, Ion Iliescu a spus că a aflat „cu tristeţe” vestea morţii lui Mihail Gorbaciov.
„Oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale. Și în bine, dar și în rău. Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, și a fost bine receptat atât de sovietici, cât și de partenerii din Occident”, a afirmat Ion Iliescu, pe blogul său.
El a criticat însă că „apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, și acum și a Occidentului dezvoltat”.
Iliescu a adăugat că fostul lider sovietic a procedat corectat când a pus „căruța înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democrație și pe libertatea cuvântului”, în pașii săi pentru reformă.
„Din păcate nimeni nu suferă, acum, de prea multă democrație, și asta se simte în tot ceea ce facem”, a completat fostul președinte român.
Ion Iliescu a mai spus că „Gorbaciov a fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa și în lume”.
„Nu pot spune că relațiile României cu URSS, înainte și după 1989, au fost bune. Dar după decembrie 1989 au fost corecte, în vârtejul acela de schimbări contradictorii greu de controlat”, a subliniat el.
„Moștenirea lui este judecată în fosta URSS. (...) Până la urmă, doar cei care au trăit acele vremuri îi pot judeca moștenirea. Un lucru nu i se poate reproșa: că nu a avut curajul schimbării. Fie și numai pentru asta, va rămâne în istoria agitatului secol XX”, a mai afirmat Ion Iliescu.
Politologul Francis Fukuyama a spus într-un interviu pentru RFE/RL că Mihail Gorbaciov va rămâne în istorie drept un lider cu o contribuție la libertatea umană cu adevărat de neegalat.
„A fost un lider care dorea o mai mare libertate pentru fosta Uniune Sovietică. Nu sunt sigur că a vrut democrație ca atare. Dar, cu siguranță, cu Glasnost, dorea ca oamenii să vorbească sincer despre ei înșiși și despre trecutul lor. Și cred că, cel mai important, nu a fost dispus să folosească forța pentru a menține vechea Uniune Sovietică unită. Iar aceasta a fost cu adevărat esențial pentru a permite țărilor din Europa de Est să se elibereze de influența sovietică și, de asemenea, pentru ca fostele republici ale Uniunii Sovietice precum Ucraina, Moldova, Belarus, să devină națiuni independente”, a spus Fukuyama.
