Posibilitatea unui eventual conflict în Ucraina poate avea consecințe grave pentru întregul continent, în special pentru țările baltice și cele din estul Europei. Toate țările din această zonă sunt de acord cu necesitatea unei soluții diplomatice, însă, când vine vorba de răspunsul la o posibilă invazie, încep să apară divergențe.
Într-un interviu acordat Europei Libere, prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, subliniază gravitatea amenințării ruse și avertizează lumea să nu privească acțiuniile Moscovei ca fiind la cacealma.
Abordare care pare să fie împărtășită de către țările din vecinătatea Ucrainei.
Strategia președintelui ucrainean
În timp ce țările europene și SUA își retrag diplomații din Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească cât mai repede țara, avertizând că Rusia ar putea lansa o invazie în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins informațiile „excesive” despre un război iminent, spunând că acestea „nu fac decât să provoace panică”.
Zelenski a criticat, în mod repetat, retorica liderilor străini și a sugerat că amenințarea militară a Rusiei nu este nimic nou. „Sunt președintele Ucrainei, aici locuiesc și cred că cunosc detaliile mai bine decât orice alt președinte”, a declarat acesta.
Potrivit Wall Street Journal, atitudinea calmă a lui Zelenski este o strategie adoptată de către președintele ucrainean din mai multe motive. În principal, așa cum a spus chiar el, posibilitatea unui război riscă să destabilizeze atât economia, cât și politica internă a țării, motiv pentru care evită să creeze panică.
Polonia este pregătită să primească „refugiați adevărați”
Potrivit oficialilor americani, un potențial conflict în Ucraina ar putea crea un val de milioane de refugiați, majoritatea cărora ar ajunge în principal în Polonia, țara având cea mai lungă porțiune de graniță cu Ucraina (690km).
În ciuda reacției agresive la adresa refugiațiilor din Siria și Irak trimiși la granița Poloniei de către guvernul din Belarus la sfărșitul anului trecut, autoritățiile poloneze au declarat că oamenii care vor fi forțați să părăsească Ucraina în cazul unei invazii ruse vor fi considerați „refugiați adevărați” și vor primi ajutor din partea statului polonez.
„În conformitate cu Convenția de la Geneva, acești oameni vor fi sub protecție poloneză și în niciun caz nu vom refuza să-i ajutăm”, a delcarat ministrul de interne al Poloniei, Maciej Wąsik, la postul public de radio al țării.
În ciuda obiceiului său de a se opune acțiunilor comune ale Uniunii Europene, potrivit Reuters, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că „În fața amenințărilor rusești, unitatea și solidaritatea europeană sunt cheia pentru Ucraina. Rusia trebuie să știe că are de-a face cu un front unit, fără excepții”.
Pentagonul a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că va trimite încă 3.000 de trupe americane în Polonia pentru a li se alătura celor 1.700 care sunt deja acolo, într-o demonstraţie a angajamentului american faţă de aliaţii NATO.
Ungaria consideră cerințele lui Putin rezonabile
În ciuda poziției adoptate de către Polonia, cel mai apropiat aliat al său din Uniunea Europeană, Ungaria s-a arătat mult mai reticentă în privința unui front comun împotriva Rusiei.
Într-o declarație pentru Euronews, ministrul de extrerne maghiar, Péter Szijjártó, susține că Ungaria nu va accepta alte trupe NATO pe teritoriul său ca parte a operațiunilor legate de criza din Ucraina.
„Nu, nu am fost și nici nu vom fi de acord cu asta, pentru că avem deja trupe NATO pe teritoriul țării, adică armata maghiară și forțele armate maghiare, [ele] sunt în stare să garanteze securitatea țării. Deci nu avem nevoie de trupe suplimentare pe teritoriul Ungariei” a declarat Péter Szijjártó.
Într-o vizită aparent concepută pentru a înfuria aliații NATO, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, s-a întâlnit la Moscova cu președintele rus, Vladimir Putin, unde, în urma unei ședințe de 5 ore între cei doi lideri, premierul maghiar s-a arătat împotriva sancțiunilor asupra Rusiei, spunând că ele sunt „condamnate să eșueze”.
Orbán a descris cerințele președintelui rus ca fiind rezonabile, iar, anterior vizitei, a declarat că dorește să crească importurile de gaz din Rusia.
Slovacia adoptă un tratat cu SUA
În Slovacia, parlamentul a adoptat, miercuri, un tratat de apărare cu SUA. Tratatul permite forțelor americane să folosească două aeroporturi din Slovacia, țară care împarte o scurtă graniță cu Ucraina.
Problema este însă controversată în Slovacia, unde un sondaj de opinie făcut în ianuarie a arătat că 44,1% dintre slovaci sunt de părere că NATO și Statele Unite sunt responsabile pentru tensiunea dintre Rusia și Ucraina, în timp ce doar 34,7% au dat vina pe Rusia.
Această realitate a fost evidentă și în parlament, unde, în timpul dezbaterii privind tratatul cu SUA, deputații din opozițe au dărâmat un steag al Ucrainei care fusese ridicat de către parlamentarii proguvernamentali.
Liderul opoziţiei, Robert Fico, a numit acordul „perfid, murdar, rău” şi a spus că cei care îl susţin vor să transforme Slovacia într-o „provincie” a Statelor Unite.
Moldova și Belarus: singurii vecini care nu fac parte din NATO
Cele două țări din vecinătatea Ucrainei care nu sunt membre NATO au avut reacții complet opuse la tensiunile cu Rusia.
Fiind aliați apropiați, Belarus împreună cu Rusia, au lansat 10 zile de exerciții militare comune pe care NATO le-a descris ca fiind cea mai mare desfășurare militară a Rusiei în fosta republică sovietică de la sfârșitul Războiului Rece încoace.
SUA susțin că aproximativ 30.000 de militari ruși iau parte la exercițiile din Belarus, deși Moscova și Minsk nu au dezvăluit un număr exact de participanți.
În Moldova însă, în contextul crizei din Ucraina, președinta Maia Sandu a îndemnat la solidaritate, subliniind faptul că „Pentru Republica Moldova, pacea și stabilitatea în regiune sunt foarte importante”.
