Linkuri accesibilitate

Realitatea din spatele cifrelor. Cum au ajuns românii printre europenii care muncesc cel mai puțin într-o viață


Italienii și croații înregistrează oficial cei mai puțini ani de muncă într-o viață, islandezii și elvețienii cei mai mulți.

Cea mai recentă statistică a UE arată că românii sunt aproape de coada topului când vine vorba de media anilor de muncă de-a lungul vieții: 34 de ani, sub media europeană și departe de țări precum Elveția, Suedia sau Olanda. Cum s-a ajuns aici și ce înseamnă de fapt aceste cifre?

Un român muncește în medie 34 de ani de-a lungul vieții, sub media europeană de 36 de ani, arată cele mai recente date ale Eurostat. Europenii care muncesc cel mai puțin sunt italienii (32 de ani), croații (32,5 ani), grecii (33,2 ani), belgienii și polonezii (32,6 ani).

La polul opus se află oamenii din Islanda (aproape 46 de ani), Elveția (42,6 ani), Suedia (42 de ani), Olanda (41 de ani) și Danemarca (40 de ani).

Tendința europeană a acestei statistici este crescătoare: din 2000 până în 2019, media anilor de muncă în UE a crescut de la 32 la aproape 36 de ani. România este singura țară din UE unde trendul a fost invers: media a scăzut cu 2,2 ani în cei 20 ani.

Media anilor de muncă de-a lungul vieții, în statele europene.
Media anilor de muncă de-a lungul vieții, în statele europene.

Aceste cifre nu arată însă faptul că unii muncesc mai mult sau mai puțin decât alții, ci cu totul altceva. Combină două realități complet diferite, la care România nu stă deloc bine: speranța de viață și rata de participare în așa-numitul „câmp al muncii”, lucru care nu ține cont însă și de munca la negru. Cu cât acești doi indicatori sunt mai mici, cu atât și media anilor de muncă este mai mică.


Speranța de viață în România este a doua cea mai mică din UE – 71,7 ani în medie, fiind depășită doar de Bulgaria, unde oamenii trăiesc în medie 71,4 ani, conform celor mai recente cifre Eurostat. De asemenea, peste 1,4 milioane de români lucrează în economia subterană, adică aproape o cincime din totalul populației apte de muncă, arată un studiu al Consiliului Fiscal, din 2018.

De altfel, chiar Eurostat arată că indicatorul anilor de muncă de-a lungul vieții „este influențat puternic de numărul persoanelor din afara forței de muncă, dintr-o țară” și că „nu arată câți ani muncesc persoanele care sunt angajate”.

De fapt, arată Eurostat, anii de muncă de-a lungul vieții sunt rezultatul combinării a doi indicatori: „ce proporție din populația adultă se află în cadrul forței de muncă (angajați sau șomeri) în fiecare an din viață” și speranța de viață dintr-o țară.

Productivitatea poate crește chiar cu reducerea numărului de ore de muncă și a anilor de muncă ai angajaților. România stă însă prost și la productivitate.
Dragoș Cabat, analist economic


Aceste cifre trebuie puse într-un context care să țină cont și de salariile medii, și de speranța de viață dintr-o anumită țară, explică pentru Europa Liberă analistul economic Dragoș Cabat.

În România, noi suntem mai la coadă din toate punctele de vedere. Și speranța de viață este mai mică, se și muncește mai puțin. Dar tendința clară este în toate țările, mai ales cele social-democrate, de reducere a numărului de ani de muncă”, spune Dragoș Cabat.

Trend european: mai puțină muncă, mai multă productivitate. Cum stă România?

Dragoș Cabat explică pentru Europa Liberă că „tendința la nivel european este de reducere a numărului de ani în care o persoană muncește”. Spre exemplu, tot mai multe țări iau în discuție reducerea numărului legal de ore muncite de angajați. Totuși, România se află într-o poziție periculoasă.

Nu e neapărat rău. Rău este că la noi, la români, sunt disparități foarte mari între oamenii care muncesc foarte mult și cei care muncesc mai puțini ani. Și de asemenea, disparități între salarii. Cei cu munci grele și salarii mici trebuie să muncească mult mai mult pentru o pensie care nu este decentă”, explică Dragoș Cabat.

Reducerea timpului alocat muncii nu ar trebui să afecteze economia, pentru că aceasta performează sau nu în funcție de productivitate, arată analistul. Dar din nou, și aici, România nu stă bine.

Efectele asupra economiei țin de productivitate, dar aceasta depinde nu numai de cât timp muncesc oamenii, ci și de investițiile de capital. Trăim într-o eră robotizată, iar ponderea capitalului în productivitate este mult mai mare decât a forței de muncă. Deci, productivitatea poate crește chiar cu reducerea numărului de ore de muncă și a anilor de muncă ai angajaților. România stă însă prost și la productivitate, suntem printre ultimele țări din Europa”, explică Dragoș Cabat, pentru Europa Liberă.

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Cum arată pensionarii români în cifre

În România, stagiul complet de muncă pentru a beneficia de pensie de stat este de 35 de ani. Cu toate acestea, la pensie se poate ieși mai devreme, pe diverse considerente. De exemplu, categoriile care se bucură de pensii de serviciu („speciale”) au și facilități care le permit să iasă la pensie la o vârstă relativ mică.

Militarii, polițiștii, angajații serviciilor secrete și magistrații pot ieși la pensie chiar și la 45 de ani, dacă muncesc un număr de ani în „condiții speciale”. Chiar și așa, vârsta standard de pensionare pentru militari este, conform legii, doar de 60 de ani.

În România, la finalul anului 2019, erau 5,14 milioane de pensionari, cu tot cu beneficiarii de pensii „speciale”. Dintre aceștia, doar 3,06 milioane ieșiseră la pensie la limita de vârstă și cu stagiu complet de cotizare.

Facebook Forum

VIDEO

Bulgarii protesteză împotriva construcțiilor ilegale din arii protejate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00
XS
SM
MD
LG