Așa cum se știe de la alte scrutine, prezența este cea care favorizează sau, dimpotrivă, scorul unor partide, cea care poate chiar schimba ierarhiile date de sondajele de opinie.
Spre deosebire de alegerile locale, unde s-a înregistrat o prezență relativ bună la vot, 46%, de data aceasta situația se anunță a fi mult mai proastă, prezența estimată fiind între 32 și 40%. Teama de îmbolnăvire ar putea constitui principalul factor al unui absenteism crescut, dar acesta nu este singurul motiv, spun sociologii consultați de Europa Liberă.
Majoritatatea sondajelor de opinie apărute până în prezent dau în cel mai bun caz o prezență de cel mult 40%, dar altele vorbesc de doar 32%.
„Întrebările pe care le folosim pentru a indentifica prezența, cumulate cu răspunsurile legate de teama vizavi de pandemie, pe diferite categorii de vârstă, ne arată că va fi o prezență între 32 și 35%. Dacă vorbim doar de intenția directă de a participa la vot este undeva la 43%. Deci, există scenarii cu o prezență în jurul a 40% și scenarii cu una până în 35%. Este dificil”, spune Vladimir Ionaș, sociolog la Avangarde, casă de sondaj care va face un exit-poll în ziua alegerilor.
Din experiența localelor se poate trage concluzia că prezența rural vs urban a revenit în parametrii obișnuiți, adică prezența în mediul rural a fost cu 600.000 de voturi mai mare decât cea din mediul urban.
Acest trend se inversase la alegerile europarlamentare din 2019, când în mediul urban au fost 1.326.515 de voturi în plus față de rural. Situația s-a repetat și la prezidențialele de anul trecut- 1.425.476 în plus în mediul urban.
Această tendință a votului mai mare în rural față de urban s-ar putea menține, ba chiar accentua la alegerile parlamentare de anul acesta, pe de o parte din cauza pandemiei, iar pe de alta din cauza mobilizării electoratului pe care reușesc să o facă partidele în aceste zone. În mediul rural mic, la țară, electoratul este mai puțin informat și temător față de îmbolnăvirea cu Covid 19, în timp ce în mediul urban temerea este mai mare și pentru că numărul cazurilor este mai mare.
Prezența la vot la alegerile parlamentare
- 1992: 76,29%
- 1996: 76,01%
- 2000: 65,31%
- 2004: 58,51%
- 2008: 39,20%
- 2012: 41,76%
- 2016: 39,49%
Acesta este și motivul pentru care partidele cu organizații locale puternice, precum PSD și PNL, ar putea reuși să mobilizeze electoratul rural, în timp ce în urban acest lucru va fi mai complicat.
În afară de acest aspect, o altă problemă este, spune Vladimir Ionaș, că în mediul urban este „cel mai mare grad de nemulțumire față de clasa politică în ansamblu”.
„În rural, prezența va fi într-o medie normală, nu vor fi surprize, pentru că contează foarte mult mobilizarea partidelor, dacă PSD, PNL, partide care au organizații în mediul rural mic vor reuși să-și convingă electoratul să vină la vot. Întrebarea e în urban, pentru că aici se fac diferențele, schimbările de ierarhie a partidelor, iar aici e cel mai mare grad de nemulțumire față de clasa politică în ansamblu”.
Campania inexistentă, lipsa emoției și a mizei
În plină pandemie, campania s-a concentrat preponderent pe problemele legate de vaccinare, de situația paturilor de la terapie intensivă, creșterea numărului de îmbolnăviri și, pe cale de consecință, pe carantinarea unor mari orașe și a altor măsuri restrictive. În plus, au intervenit și tragedia de la Piatra Neamț, cu pacienții bolnavi de Covid 19 arși de vii, închiderea piețelor, decizie prost gândită a guvernului.
Mai exact, problemele importante, reformele sau dezbaterile între reprezentanții partidelor au căzut în planul doi. Din cauza aceasta a lipsit emoția specifică unei campanii electorale, canalizată spre pandemie.
„La parlamentare e mai greu să te convingă o listă, mai ales că nu a existat acea emoție pe care am avut-o la ultimele rânduri de alegeri. Campania a fost inexistentă, nu a existat acel spirit, acea emoție că sunt alegeri importante”, spune pentru Europa Liberă Vladimir Ionaș.
Sociologul Ovidiu Voicu vede trei motive ale absenteismului, pandemia fiind doar unul dintre ele.
„Sunt trei motive ale absenteismului: pandemia, sunt mai multe cazuri, oamenii se tem, numărul de decese crește, deci oamenii vor sta acasă. Dar asta și pe un fond de lipsă de motivare. Și aici mergem la celelalte două motive: dezinteresul, nu e o miză, în ciuda faptului că PNL și președintele încearcă să inducă ideea că sunt niște alegeri cruciale. Al treilea motiv este lipsa de energie, se vine pe un lung trend de alegeri, proteste, schimbări și lumea a obosit, nu mai este așa dispusă să se implice”.
De fapt, spune Ovidiu Voicu, „alegerile acestea nu au o miză reală, pentru că nu e o diferență majoră între PSD și PNL, iar USR a pierdut mult din discursul său antisistem și antielite, îi este tot mai greu să se prezinte ca un partid nou”.
Cine va fi favorizat și cine nu de absenteism
De regulă, prezența scăzută la urne favorizează partidele mari, PSD și PNL, care au organizații puternice și reușesc să mobilizeze oamenii la vot.
Pe de altă parte, contează și profilul celor care se tem de pandemie, iar aici PSD ar putea fi dezavantajat pentru că electoratul său este format în proporție ridicată din persoane vârstnice.
„E posibil ca PSD să piardă un număr de votanți, mai ales cei în vârstă, care nu se vor simți confortabil să meargă la vot pentru că sunt temători. Dar în principiu PSD este avantajat de prezența mai mică la vot, pentru că se bazează pe un nucleu de alegători disciplinați sau care sunt mai ușor de scos la vot de către primari, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate, indiferent că este vorba de rural sau urban mic”, declară pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Ardealul și miza mobilizării la vot
Dincolo însă de aceste aspecte, un alt lucru care va juca un rol important este carantinarea orașelor mari, în special a celor din Ardeal și Banat, unde incidența cazurilor la mia de locuitori se menține ridicată. În aceste zone se află preponderent electoratul PNL și USR, care au primari în aceste orașe - Alba Iulia (carantină), Timișoara (zonă roșie), Cluj, Brașov, Sebeș, Oradea, toate cu un număr crescut de cazuri.
La nivelul țării sunt aproximativ 130.000 de persoane carantinate sau în izolare la domiciliu, cărora le va fi greu să voteze cu urna mobilă. Este un număr mult mai mare decât la alte alegeri și deși autoritățile au anunțat că se mobilizează în sensul acesta, este puțin probabil că vor acoperi toate cererile de urnă mobilă.
În orașele aflate în carantină s-au ridicat pentru ziua votului o serie de restricții, cum ar fi nesesitatea declarației pe proprie răspundere, așa cum a anunțat premierul Ludovic Orban.
Sociologul Vladimir Ionaș spune pentru Europa Liberă că PNL și USR-PLUS ar putea să aibă probleme în Transilvania, dar și în București. Carantina, dar și lipsa mizei.
„Sunt mult mai multe persoane aflate în carantină în județele din Ardeal, dar cele mai multe sunt în București. Acest lucru poate reprezenta o pierdere pentru PNL și USR. În general, în Ardeal mobilizarea nu se face preponderent de către organizațiile de partid, cum se face în sud sau în Moldova, ci se face generând emoție, așteptare, care a lipsit cu desăvârșire în campania asta. Este posibil să aibă o problemă cu prezența în Transilvania”.
Exact acesta este motivul pentru care PNL și, în special, președintele Iohannis lansează mesaje de mobilizare către electoratul din aceste zone. Fiind un electorat majoritar anti-PSD, așa cum s-a văzut și la alegerile locale de anul acesta, mesajele sunt în acest sens și încearcă să crească miza în ideea că sunt niște alegeri „cruciale”, prin care se poate scăpa de PSD.
Președintele Iohannis a îndemnat românii să meargă la vot pentru a nu repeta situația din 2016.
„Mergeţi la vot ca să nu păţim ca în decembrie 2016, când, printr-o prezenţă scăzută la vot, a câştigat PSD şi a urmat coşmarul de ani de zile, în care PSD şi-a bătut joc de ţară, şi-a bătut joc de justiţie, şi-a bătut joc de investiţiile publice. Aşa ceva nu ne mai dorim”.
„Aici s-ar putea să conteze acest discurs ușor naționalist și mult anti-PSD pe care președintele îl transmite. Aici s-ar putea să mobilizeze mai mult și să compenseze problemele legate de pandemie”, spune sociologul Ovidiu Voicu.
Pe de altă parte, deși UDMR e cotată în ultimele sondaje de opinie sub pragul de 5%, nu va avea probleme în Transilvania, ba chiar va scădea scorul PNL și al USR-PLUS, este opinia lui Vladimir Ionaș
„UDMR nu e afectată de absenteism, ba din contră, la o prezență mică ei sunt avantajați pentru că își mobilizează foarte bine electoratul acolo unde au majoritate și, în plus, obțin voturi aleatoriu în toată țara. La o prezență mică în Ardeal, UDMR va scădea din scorurile celorlalte două partide, PNL și USR”.
Jocul la mobilizarea propriului electorat
Așa cum s-a văzut în ultimele zile de campanie, partidele lansează cu insistență mesaje de mobilizare la vot, conștiente că pandemia și lipsa unei campanii în adevăratul înțeles al cuvântului vor crește absenteismul. Ele se concentrează însă pe alegătorii lor și mai puțin pe nehotărâți, explică Ovidiu Voicu.
„Se joacă la mobilizare, partidul care reușește să-și mobilizeze mai bine nucleul de susținători, acela va câștiga. De aceea și vedem că primele trei partide importante au mesaje către susținătorii lor, le interesează mai puțin să rupă din nehotărâți sau din electoratul altor partide, cât să-și aducă oamenii la vot”.
Partidele din eșalonul doi, Pro România, PMP, AUR, fac o campanie negativă în același sens, încercând să-și mobilizeze nucleele dure, transmițând că adversarii „sunt răi”, completează Voicu.
