Într-un anunț postat pe platforma chinezească de socializare Weibo, se vede cum un număr de bărbați pleacă de la locurile lor de muncă pentru a merge să lupte pentru Rusia contra Ucrainei.
Clipul - realizat în limba rusă cu subtitrare în chineză - se încheie cu un apel la acțiune: „Ești bărbat. Fii bărbat!”.
Același videoclip spune că recruții ar putea primi un bonus la semnare care ar varia de la echivalentul a 7.000 de dolari la 21.000 de dolari și un venit lunar în valoare de aproximativ 2.400 de dolari.
Numai acest clip a adunat sute de mii de vizualizări și este doar una dintre reclamele care au circulat pe internet în China, cu scopul declarat de a încerca să aducă luptători pe frontul de luptă din Ucraina.
Anunțurile de acest gen sunt din nou în centrul atenției după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, pe 8 aprilie, că forțele ucrainiene au capturat doi mercenari chinezi care luptau pentru Rusia.
De atunci, președintele Ucrainei a continuat să acuze Rusia de desfășurarea unei „campanii sistematice” de recrutare de soldați chinezi. El afirmă că cei doi bărbați, cetățeni chinezi, capturați fac parte dintr-un grup mai mare, de cel puțin 155 de cetățeni chinezi care luptă pentru armata rusă.
Mărturii ale cetățenilor chinezi care luptau/luptă atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia au circulat încă din primele zile ale războiului total. Comentariile recente ale lui Zelenski au atras însă atenția în mod deosebit din cauza modului în care Rusia i-a recrutat.
Observațiile lui Zelenski se adaugă rapoartelor anterioare despre mercenarii străini din Ucraina - inclusiv înregistrările de spitalizare exclusive pe care RFE/RL le-a obținut și care arată adevărata amploare a victimelor de război ale Rusiei.
Acea bază de date includea un bărbat care, în mesajele schimbate cu RFE/RL, a confirmat că era un cetățean chinez care a luptat alături de forțele ruse, dar a refuzat să ofere detalii.
De ce se înrolează cetățenii chinezi ca să lupte pentru Rusia?
Cea mai puternică motivație pare să fie cea financiară. Anunțurile postate pe platformele chineze de socializare subliniază că salariul depășește venitul mediu lunar din marile orașe ale Chinei.
De asemenea, secțiunile de comentarii la anunțurile de recrutare arată că întrebările privind plata sunt o preocupare principală, urmate de cele privind nivelul necesar de cunoștințe de limbă rusă.
Dar nu există niciun indiciu că soldații sunt trimiși ca parte a unei inițiative sponsorizate de stat de către Beijing. Mulți recruți nu au niciun fel de experiență militară.
Într-o înregistrare din 9 aprilie 2025 postată pe canalele de socializare ale lui Volodimir Zelenski, unul dintre chinezii capturați spune că nu a participat până la acel moment la lupte, înainte de a se înrola, și că nu a ținut niciodată o armă în mână până când nu a mers în Rusia pentru antrenament.
Alții spun că s-au înrolat în căutarea experienței pe câmpul de luptă.
Într-un interviu postat luna trecută pe YouTube, jurnalistul chinez Chai Jing a vorbit cu un bărbat din China în timp ce acesta se afla pe linia frontului alături de forțele ruse.
Mercenarul și-a spus doar indicativul de apel și a explicat cum și de ce s-a înrolat. El a declarat că s-a alăturat forțelor ruse la sfârșitul anului 2023, după ce a zburat în Rusia cu o viză turistică.
El a descris că a făcut parte dintr-o „echipă de asalt” în apropierea frontului din estul Ucrainei și a distribuit înregistrări video care păreau să îl arate în Bahmut în timpul luptelor sângeroase care au distrus orașul.
Bărbatul a descris și dificultățile cu care el și alți soldați străini s-au confruntat în unitățile rusești din care au făcut parte, inclusiv barierele lingvistice și rasismul.
Luptătorul a declarat că a fost anterior în armata chineză, că banii au influențat decizia sa de a se înrola, dar a spus că a fost împins și de dorința de a experimenta războiul.
El a publicat constant pe platformele chineze de socializare în perioada când s-a aflat pe front în Ucraina.
„Mi-am dat seama că aș putea muri aici într-o zi, așa că am decis să împărtășesc câteva experiențe reale, deoarece poporul chinez nu a mai trecut printr-un război de mult timp”, a spus el.
Care este reacția Beijingului la informația că există mercenarii chinezi în războiul din Ucraina
China este cel mai apropiat partener al Rusiei, iar oficialii occidentali spun că a jucat un rol important în susținerea economică a Moscovei pe tot parcursul războiului care durează de mai bine de trei ani.
Cu toate acestea, China s-a abținut să trimită ajutor militar, iar ministrul chinez de Externe a declarat, de asemenea, că le spune cetățenilor săi să stea deoparte de acest război și că ideea că un număr mare de persoane cu cetățenie chineză se află pe front este „total nefondată”.
E adevărat că nici Zelenski însuși nu a afirmat că guvernul chinez ar fi autorizat implicarea mercenarilor în Ucraina. Dar el a acuzat direct Beijingul că închide ochii la recrutarea de către Rusia a cetățenilor săi.
Există și un indiciu important că autoritățile chineze nu au făcut un efort concertat pentru a opri recrutarea.
Internetul chinezesc este puternic cenzurat, iar rețelele de socializare sunt atent monitorizate și controlate, însă multe dintre mesajele rusești de recrutare – unele vechi de câteva luni – sunt încă online și sunt distribuite.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
