Proiectul privind rectificarea bugetară a fost adoptat marți de Guvern într-o formulă restrânsă, fără miniștrii USR-PLUS, care și-au înaintat demisiile dimineață.
Cifrele rectificării, pe fiecare minister în parte
- Ministerul Sănătății: +3,7 miliarde de lei
- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +2,8 miliarde de lei
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2,3 miliarde
- Ministerul Educației: + 964,4 milioane lei
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: + 760,72 milioane lei
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +660,7 milioane lei
- Ministerul Energiei: + 650,59 milioane lei
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +533,8 milioane lei
- Ministerul Finanțelor: +168,8 milioane lei
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +150,0 milioane lei
- Ministerul Tineretului și Sportului: +51,2 milioane lei
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: + 40,65 milioane
- Ministerul Justiției: +13,1 milioane lei
- Ministerul Culturii: +12,3 milioane lei
*Sumele sunt cele menționate în draftul de proiect. Premierul Florin Cîțu a precizat că, în ședința de Guvern, au fost făcute doar două modificări. O alocare suplimentară pentru AEP (vezi mai jos) și o alocare pentru Ministerul Economiei pentru o schemă de film și pentru turism.
Banii pentru fondul de urgență
Ministerul Sănătății, care beneficiază de cea mai importantă suplimentare, va primi 1,91 de miliarde de lei pentru achiziția de vaccinuri împotriva Covid-19, dar și pentru implementarea unor măsuri de stimulare a vaccinării, medicamente, derularea unor programe naționale de sănătate sau cheltuieli de personal.
Alte 1,8 miliarde ce vor ajunge în conturile ministerului ar urma să fie folosite pentru echilibrarea bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate. O sumă importantă, de 425 de milioane, va fi folosită pentru „finanțarea activităților privind aprobarea substanțelor active ale produselor biocide și autorizarea produselor biocide concomitent cu majorarea veniturilor proprii care se constituie din tarifele încasate”.
Una dintre cele mai controversate alocări ale rectificării este cea de 1,9 miliarde de lei la fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Într-un raport din 2020 al Consiliului Fiscal se menționa că acest fond a fost folosit în ultimii ani nu neapărat pentru cheltuieli urgente, ci mai degrabă previzibile, cum ar fi finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) I și II.
USR PLUS a acuzat că din acești bani vor fi folosiți pentru „primari și baroni locali” și l-au acuzat pe premier că îi folosește pentru „câștiguri interne de partid”.
În conferința de presă de după ședința de guvern, Florin Cîțu a spus că pentru o parte din acești bani a fost stabilită deja destinația. „Am strâns cereri de 1 miliard de lei pentru UAT-uri (Unități Administrativ Teritoriale) în urma inundațiilor din acest an. Sunt tot felul de sate, orașe în care sunt distruse drumuri, poduri etc.”, a spus prim-ministrul.
Subvenții pentru metrou
Prin rectificare s-a mai stabilit ca 2 miliarde din bugetul de anul acesta să meargă pentru Programul Național de Dezvoltare Locală. E o primă alocare din suma totală de 50 de miliarde de lei prin programul multianual„Anghel Saligny”, program a cărui adoptare a dus la criza politică actuală.
Ministerul Educației va primi aproape 1 miliard de lei, mare parte din bani – 754 de milioane – urmând a fi folosiți pentru investiții și realizarea unor proiecte din fonduri europene derulare de universități. Tot pentru finanțarea proiectelor europene va fi folosit și surplusul financiar alocat Ministerului Investițiilor Proiectelor Europene.
Banii de la Transporturi, 669 de milioane, vor merge pe subvențiile călătoriilor cu metroul, întreținerea infrastructurii rutiere sau pentru „participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului.”
Premierul Cîțu a precizat marți că investițiile vor ajunge anul acesta la 5,9% din PIB, adică aproape 70 de miliarde de lei.
Cifrele primei jumătăți de ani
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB, în scădere față de deficitul de 45,17 miliarde lei, respectiv 4,28% din PIB înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020.
„O mare parte din deficitul bugetar înregistrat în primul semestru, respectiv 13,34 miliarde lei (1,17% din PIB), este generat de cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 (8,11 miliarde lei) și de creșterea cheltuielilor de investiții comparativ aceeași perioadă a anului 2020 (+5,23 miliarde lei)”, se arată în document.
