Un apartament cu două camere scos la vânzare cu 70.000 de euro costă la începutul lunii septembrie cu patru salarii minime pe economie (5.600 de lei) mai mult decât la începutul anului 2021.
Diferența dintre cele nouă luni este reprezentată de deprecierea leului în raport cu moneda europeană, luată ca referință pe piața imobiliară atât pentru vânzări, cât și pentru chirii. Și nu doar imobiliarele se raportează la euro, ci și mașinile, facturile la telefonie sau la internet, în contextul în care salariile din România se plătesc în lei. Toate sunt mai scumpe azi decât erau acum nouă luni doar prin raportarea la moneda europeană, fără a lua în calcul alte scumpiri ale pieței.
Trendul descendent al leului îi îngrijorează cu economiști. Nu neapărat fluctuațiile ultimelor zile sunt îngrijorătoare, ci faptul că moneda națională se depreciază constant în raport cu euro de cel puțin cinci ani. Revenind la exemplul apartamentului de 70.000 de euro, dacă ne-am raporta la valoarea sa în lei din 2016, doar din diferența de curs valutar s-ar putea cumpăra o Dacia Logan nouă (7.000 de euro), la prețul minim actual al acestui model. În septembrie 2016 un euro costă 4,45 lei, cu 50 de bani mai puțin decât în septembrie 2021.
Cazul singular al României
Involuția leului pare de neoprit, în condițiile în care importurile României continuă să fie mult mai mari decât exporturile, iar deficitul bugetar al țării se situează încă la valori record.
România este singura țară din estul și centrul Europei (exceptând zona non-UE) în care moneda națională se depreciază constant. Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia, țări care nu au aderat nici ele la spațiul monetar european, traversează perioade mai stabile din punct de vedere monetar, cu stagnări sau chiar îmbunătăți ale valorii monedelor naționale în raport cu cea europeană.
Evoluția monedei naționale în raport cu euro din Ungaria, Bulgaria, Cehia, Polonia și România de la 2 ianuarie până în prezent.
- Ungaria. Pe 2 ianuarie 2021, 1 Euro valora 362 de Forinți, pe 6 septembrie 347 de forinți;
- Bulgaria. Pe 2 ianuarie 2021, 1 Euro valora 1,96 de Leva, pe 6 septembrie valorează 1,95 de Leva;
- Polonia. Pe 2 ianuarie 2021, 1 Euro valora 4,56 zloți, pe 6 septembrie valorează 4,52;
- Cehia. Pe 2 ianuarie, 1 Euro valora 26,22 de coroane cehe. Pe 6 septembrie valorează 25,42;
- România. Pe 2 ianuarie 2021, 1 euro valora 4,86 de lei. Pe 6 septembrie valorează 4,95;
Care sunt explicațiile
Ionuț Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank, subliniază că fără măsuri concrete în economie trendul nu poate fi inversat. Dumitru e de părere că de vină sunt dezechilibrele mari din economie și exemplifică situația deficitului comercial extern.
„Importurile sunt mai mari decât exporturile și suntem singura țară din regiune care are deficit. Celelalte au surplusuri comerciale. Iar deficitul nostru nu e mic, e chiar foarte mare și în creștere. Avem o situație de dezechilibru extern, dublată de deficitul bugetar mare. Noi, spre deosebire de celalte state din Europa Centrală și de Est, avem deficite bugetare mari. Acesta este un motiv fundamental pentru care cursul se depreciază de câțiva ani de zile”, a precizat Ionuț Dumitru, pentru Europa Liberă.
Acesta este de părere că până ce România nu va corecta acest dezechilibru extern, șansele de apreciere a leului sunt infime. „Probabil ca BNR va continua să tempereze această depreciere, să reducă volatilitatea, dar tendința rămâne atât timp cât ai dezechilibrele astea mari. Nu te poți pune împotriva factorilor fundamentali, trebuie să rezolvi cu reforme aceste probleme structurale din economie”, crede Dumitru.
Analistul economic Claudiu Vuță este de părere că indicatorii economici s-ar putea înrăutăți până la finalul anului, iar asta ar putea afecta și mai mult leul.
„Trebuie să ne uităm la balanța comercială a României. Anul acesta se prognozează a avea un deficit comercial de aproximativ 21 de miliarde de euro sau mai mult. În afară de asta, vom avea și un deficit bugetar – inițial se vorbea că va fi de 7-7,1% - eu cred că va trece de 8%. În același timp, BNR, la începutul anului, anunța o inflație de 2,5%, suntem la 4,95% deja iar la final de an eu cred că ne ducem la 6-7%”, a precizat Vuță.
Dublul pericol: inflația în creștere
Deprecierea actuală a monedei naționale vine și pe fondul unei inflații în creștere, care a dus deja la scumpirea bunurilor și serviciilor. Dacă de creșterea euro în raport cu leul pot fi afectați imediat – cel puțin direct – cei care cumpără o locuință, stau în chirie, achiziționează o mașină sau își plătesc factura la internet, creșterea generalizată a prețurilor provocată de inflație afectează pe toată lumea.
„Cursul valutar acționează ca un debușeu, ca o supapă. Când există inflamări ale funcțiunii economiei, supapele care se deschid – ca la o oală sub presiune – sunt în primul rând cursul valutar și după aceea inflația. La noi s-au deschis amândouă. E drept că la niveluri aproape insesizabile pe curs valutar, dar pe inflație – adică pe creșterea generalizată a prețurilor, lucrurile sunt mai vizibile pentru că au crescut prețurile într-un ritm mult mai susținut decât economia și veniturile cetățenilor”, ne-a explicat Dan Chirleșan, lector la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Al. I Cuza” din Iași.
Cîțu nu este îngrijorat
Prim-ministrul României, Florin Cîțu, aflat în mijlocul unei crize politice, spune că deprecierea leului nu are nicio legătură cu situația actuală. „Cursul leu-euro e determinat de piață. Este foarte complicat să spunem că ceea ce se întâmplă astăzi aici are legătură cu cursul. Deprecierea leului începuse înainte de acest eveniment”, a spus Florin Cîțu.
„Nu e motiv de îngrijorare”, a mai spus premierul, care a pus deprecierea monedei naționale pe seama dobânzilor „foarte mici” din România. „Ar trebui să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu piața internațională. Nu e motiv de îngrijorare. Leul este una din cele mai stabile monede din afara zonei euro”, a încheiat Cîțu.
