Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Macroeconomist despre post-pandemie: „România trebuie să recupereze întârzierile din domeniile vitale”


Românii reveniți în țară în perioada pandemiei au ajutat menținerea consumului pe linia de plutire.

La 15 luni de la instituirea stării de urgență și blocarea economiei, care a afectat numeroase sectoare în 2020 și continuă să o facă în 2021, România raportează indicatori economici care par să o mențină dacă nu în ascensiune economică, cel puțin pe o linie de plutire acceptabilă.

Potrivit Băncii Naționale (BNR), activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I din 2021 într-un ritm mai alert decât cel anticipat și a recuperat aproape în totalitate pierderea suferită în trimestrul II din 2020. Declinul anual a fost redus la -0,2% de la -1,4% în trimestrul IV din 2020. BNR arată că cererea internă este printre elementele relevante pentru redresarea înregistrată și în trimestrul I din 2021, când populația nu a mai ezitat să cumpere mărfuri și servicii.

Menținerea consumului în timpul pandemiei, spune economistul Laurian Lungu a fost

Laurian Lungu, macroeconimist
Laurian Lungu, macroeconimist

ajutată de o caracteristică specifică României: revenirea acasă a multora dintre lucrătorii români din Occident. Evoluțiile viitoare însă, avertizează el, nu se mai pot baza pe acest lucru. Pe termen scurt, vor depinde de rata de vaccinare, iar în perspectiva pe termen mediu, de capacitatea României de a se adapta și alinia la schimbările din structurile economice generate de pandemie și la tendințele globale de implementare a politicilor și strategiilor care vizează trecerea la o economie verde. România va trebui, în plus, să recupereze întârzierile din domenii vitale precum sănătatea, infrastructura, digitalizarea.

1. Ce măsuri a luat România care au ajutat-o să iasă bine din punct de vedere economic din pandemie?

Laurian Lungu: Eu cred că unele dintre cele mai importante măsuri au fost lock-down-urile parțiale. Faptul că nu a mai fost închisă toată țara, cum au făcut alte țări, s-a văzut clar în evoluția economiei. În plus, am văzut și că nu am avut o rată a mortalității mult mai mare ca în cazul altor țări, cred că s-a găsit un echilibru între a ține în frâu situația epidemiologică și a lăsa economia să funcționeze. În acest context, oamenii au învățat cum să se comporte și cum să trăiască cu ea și asta a ajutat.”

2. Mai putem vorbi despre un astfel de ajutor primit de la românii din afara granițelor țării la mai bine de un an de la începutul pandemiei?

Laurian Lungu: În acest moment, nu putem estima care este efectul net, pentru că o parte dintre aceia au plecat și nu știm exact câți. După mine acesta este efectul ușor pozitiv, adică s-au întors mai mulți în țară decât cei care au plecat, dar nu cu foarte mult, după estimările mele. Ideea este că atunci, în pandemie, nu a plecat foarte multă lume din țară, dar s-au întors mult mai mulți decât cei care au plecat. Acesta este un aspect foarte important, vorbim de sume care s-au cheltuit aici pe consum și sigur, dacă ne referim la alte relații, sunt mulți oameni care plecau în vacanțe, în străinătate, ori nici ei nu au mai plecat.”

Cât câștigă și cât cheltuie românii în funcție de ce fac și unde trăiesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:49 0:00

3. Ce țară a câștigat din relația cu România, din punct de vedere economic, ca urmare a pandemiei dacă luăm în calcul exporturile și importurile din ultimul an și jumătate?

Laurian Lungu: Problema este mult mai complexă decât balanța comercială din mai multe motive. În primul rând, am avut migrația, ca să îi spunem așa, a lucrătorilor. În pandemie, au existat state în Europa, printre care și România, care au acordat sprijin angajaților. Acei oameni au luat niște bani, un procent din salariu, și au stat acasă. O parte dintre acești oameni erau români stabiliți în străinătate, ei s-au întors acasă cu un venit câștigat în afara țării, dar care a fost cheltuit în România. S-au întors foarte mulți lucrători în martie anul trecut, dacă vă amintiți, erau cozi la vama de la Nădlac, au venit foarte mult din Italia, din Germania, din Franța, din Spania chiar. Sunt, de asemenea, oameni care aveau bani și au venit cu o parte din economiile lor, chiar dacă unii dintre ei nu au avut salarii câștigate pe perioada crizei, dar au avut economii pe care le-au câștigat înainte de pandemie și pe care le-au cheltuit când au venit în România. Acestea sunt sume importante pentru că, din ce știm noi la acest moment, atunci erau peste un milion de lucrători români care s-au întors în țară. Din punctul meu de vedere, este una dintre explicațiile pentru care consumul din România nu a scăzut atât de mult precum ne așteptam inițial, în condițiile în care în alte țări s-a prăbușit mai mult.

4. În ceea ce privește relațiile comerciale cu alte state, se observă o creștere evidentă a Chinei în relația cu România. Dacă la începutul pandemiei, importurile din această țară o plasau pe poziția 5-6 ca volum, în pandemie au urcat pe 2-3, iar acum s-au stabilizat pe 3-4, mai sus ca înainte de criză, ca valoare absolută. Putem vorbi de un câștig al Chinei?

Laurian Lungu: Efectul acesta pe care l-a avut relația cu China este un efect normal. China și-a revenit relativ repede din pandemie și a avut de câștigat pe plan global. Virusul a apărut la ei prima dată și asta i-a plasat înaintea tuturor. Nu complet, dar își revenise deja când Europa era în plină pandemie. De aici, a apărut efectul China, din importul de măști, materiale, echipamente de anul trecut.

5. Vom reveni la situația de dinainte? Se va schimba clasamentul privind poziționarea Chinei în raport cu România?

Laurian Lungu: Aceasta este o întrebare dificilă. Eu cred că se va schimba. China este un caz special pentru că sunt o serie de sancțiuni care se impun Chinei de către SUA și Europa. Asta înseamnă că sunt anumite aspecte care nu sunt agreate în ceea ce privește China, ne referim mai ales la participarea la anumite proiecte din Uniunea Europeană. Deci, eu zic că s-ar putea sa vedem o restrângere a acestor activități în ceea ce privește partea chineză în viitor.

6. În relația cu celelalte state, care va fi poziția României în urma pandemiei, la ce ar trebui să ne așteptăm la nivel de țară?

Laurian Lungu: Avem această tranziție climatică, aceste politici care sunt împinse foarte tare și care, mai ales la nivel european, sunt susținute foarte puternic, și mă aștept să vedem o reorganizare a structurilor, a balanțelor economice peste tot în Europa. Practic, prețurile bunurilor și serviciilor vor include și această componentă de CO2 și unele țări vor putea deveni mai atractive și vor putea să exporte mai bine, dacă vor folosi energia regenerabilă în producția de bunuri și servicii, altele s-ar putea să piardă ori să aibă de plătit. Deci asta este de văzut pe viitor, pentru că abia acum se inițiază povestea aceasta și o să ia amploare în anii care vin. Un alt element care trebuie luat în calcul este schimbarea structurilor economiei generate de pandemie și de aceste politici de tranziție climatică. Este clar că economiile, în acest moment, se schimbă - unele devin mai profitabile, altele nu. Aceasta va trage la rândul ei o schimbare de cerere și ofertă în ceea ce privește bunurile și serviciile și vom vedea care va fi exportul cu privire la alte țări.

7. Ce ar trebui să facă România pentru a prinde acest tren?

Ar trebui să ne dezvoltăm capacitățile de producție în acele sectoare care vor avea cerere din partea unui sector colateral legat de tranziția energetică - digitalizare, infrastructură, sănătate.

Laurian Lungu: Prea multe alternative nu avem. Fiind membri ai Uniunii Europene va trebui să urmăm și noi politica Uniunii Europene și asta înseamnă partea climatică și, chiar dacă pare foarte simplu, la nivelul economiei este un lucru complex. Noi, ca țară, ar trebui, în primul rând, să ne dezvoltăm capacitățile de producție în acele sectoare care vor avea cerere din partea unui sector colateral legat de tranziția energetică și aici avem exemplele care au devenit deja clasice - avem procesul acesta de digitalizare, avem procesele de investiții în infrastructură, avem investițiile în sănătate. Ideea este că va trebui să balansăm puțin acestei investiții noi, ca țară, ca să putem avea o creștere sustenabilă în viitor, pentru că suntem din nefericire un stat din urma economiilor dezvoltate din Europa. Va trebui să balansăm astfel încât să alocăm niște fonduri să dezvoltăm și domeniile acestea vitale și, în paralel, să mergem către aceste industrii de viitor, să dezvoltăm condițiile propice pentru dezvoltarea lor. Exemple sunt și, cu o legislație potrivită, se pot dezvolta firme de genul UiPath, adică să creăm niște unicorni din ăștia. Ideal ar fi să creăm mai mulți, pentru că industria noastră de IT este extrem de bine poziționată, iar ea este ca o gură de aer. Dar, pentru asta, ai nevoie de oameni educați în sectoare care să producă valoarea adăugată. Vorbim, de exemplu, de sectorul auto-moto, de sănătate sau de alte sectoare de vârf. Deci, se pot face foarte multe, dar ar trebui un plan pentru că ai nevoie de investiții multe și banii sunt limitați. Va trebui să alegi în ce investești pentru că nu ai resurse.

8. Ce ar trebui să facem dacă, din toamnă ne trezim cu un al patrulea val. Ne putem aștepta la efecte economice?

Laurian Lungu: Cred că deja această pandemie și-a urmat cursul. Și, dacă nu apare o altă mutație foarte puternică care să producă decese în masă, nu cred că vor mai fi efecte majore. Este o problemă relativă aici. Poate să vină al patrulea val, al cincilea, dar mă aștept să fie ca amplitudine, la nivel economic, mai redusă, datorită efectului de învățare pe care populația îl are și, evident, datorită vaccinării.

9. Rata de vaccinare este mult mai mică acum în România față de Europa. Care ar fi efectele în eventualitatea unui nou val puternic?

Economia românească are la acest moment niște echilibre macro fragile.

Laurian Lungu: Sunt convins că dacă virusul va deveni mai mortal, oamenii se vor vaccina pentru că probabil, la ora actuală, oamenii se uită la diverse știri, statistici și cred că mai așteaptă câteva luni ca să vadă exact care sunt efectele negative ale vaccinurilor. Dar, în cazul în care virusul va deveni mai mortal, se vor vaccina. Ce e important e că am învățat să trăim cu acest virus. Vaccinarea este o soluție, dar măsurile profilactice sunt foarte importante, iar oamenii au învățat să poarte mască, să aibă o igienă mai bună și, din punctul acesta de vedere, sunt mai optimist. Am avut virus și vara trecută când nu exista vaccinul și cu toate astea economia noastră a mers bine.

10. Există un alt risc economic care ar putea să ne afecteze economia în viitor?

Laurian Lungu: Există, din nefericire, iar economia românească are la acest moment niște echilibre macro fragile. Riscul economic poate să fie, în primul rând, unul extern care e foarte posibil să aibă repercusiuni și asupra economiei românești. (O criză? - n.r.) Da, cotațiile la multe active sunt peste limite, prețurile acțiunilor, cele de la burse, prețul la diverse materii prime sunt în zona roșie. Riscurile globale cresc la ora actuală. Din fericire, România are șansa aceasta mare care se numește PNRR pentru că va primi fonduri financiare care vor aplatiza efectele unei posibile crize în anii următori. Sunt niște fonduri care vin pentru o perioadă importantă de timp, de trei, patru, cinci ani și care sunt substanțiale și aici avem ca să zic așa o plasă de rezervă, din fericire.

Laurian Lungu este macroeconomist, cu un doctorat la Universitatea Cardiff, unde a predat o serie de cursuri în cadrul Departamentului de Economie. A lucrat în consultanță și piețe de capital. Este specializat în prognoză macroeconomică, modelarea de politici economice, piețe financiare și energie. Este autorul mai multor articole și analize publicate în reviste internaționale de specialitate. Laurian Lungu este fondatorul Consilium Policy Advisors Group, organizație neguvernamentală care desfășoară studii aprofundate menite să susțină elaborarea politicilor publice pe baza provocărilor din economia reală.
Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG