Linkuri accesibilitate

„Principiul integrității teritoriale" | De ce forțează Moscova să alipească regiuni din Ucraina prin referendumuri


Un soldat de artilerie ucrainean, conducând un Howitzer 2S3 Akatsiya în regiunea Nikolaiev din sudul Ucrainei, 19 septembrie 2022.
Un soldat de artilerie ucrainean, conducând un Howitzer 2S3 Akatsiya în regiunea Nikolaiev din sudul Ucrainei, 19 septembrie 2022.

Oficialii pro-ruși din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson au decis să organizeze cât mai repede referendumuri de alipire a teritoriilor ocupate de armata rusă în Ucraina la Rusia.

Referendumurile de alipire la Rusia vin în contextul în care armata ucraineană avansează cu rapiditate pe teritoriile ocupate de armata rusă, forțându-i pe soldații ruși să se retragă în grabă și să-și abandoneze armamentul și vehiculele militare.

În ultimele trei săptămâni, Kievul a reușit să cucerească aproape 10.000 de kilometri pătrați, suprafață ocupată de armata Rusiei în aproape cinci luni de zile. Pe 19 septembrie, Ucraina a recucerit satul Bilohorivka, Rusia pierzând astfel controlul total asupra regiunii Lugansk din estul Ucrainei.

Pentru a-i încuraja pe politicienii instalați de Moscova pe teritoriile ocupate din Ucraina să organizeze referendumuri, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a fost președintele Rusiei în perioada 2008-2012, a scris marți într-o postare pe social media că referendumurile sunt esențiale pentru alipirea la Rusia. Medvedev a avertizat că odată devenite teritoriu rus, Rusia va putea da un răspuns militar pe măsură.

„Pătrunderea pe teritoriul rus este o crimă care vă permite să folosiți toate forțele de autoapărare”, a postat Medvedev pe Telegram. „Acesta este motivul pentru care referendumurile (de alipire la Rusia, n.r.) sunt atât de temute la Kiev și în Occident.”

Reacțiile liderilor pro-ruși din teritoriile ocupate nu au întârziat să apară. Vladimir Saldo, șeful administrației regionale din Herson, a anunțat pe canalul său de Telegram că referendumul din regiunea Herson va avea loc între 23 și 27 septembrie, în aceeași perioadă cu referendumurile anunțate anterior de republicile separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk.

„În calitate de șef al administrației regiunii Herson, am semnat un decret privind referendumul pentru alipirea Hersonului la Federația Rusă ca regiune cu drepturi depline al statului unificat”, a scris Saldo pe Telegram.

Liderul separatist pro-rus din regiunea Donețk, Denis Pușilin, se arată încrezător că rezultatele unui astfel de referendum vor fi în favoarea alipirii teritoriului său la Federația Rusă. El i-a cerut președintelui Rusiei, Vladimir Putin, să recunoască de îndată rezultatele referendumului și să garanteze alipirea teritoriului la Rusia.

„Vă cer să luați în considerare problema aderării Republicii Populare Donețk la Federația Rusă cât mai curând posibil, în cazul unei decizii pozitive cu privire la rezultatele referendumului, despre care nu avem nicio îndoială”, se arată în mesajul adresat de Pușilin lui Putin.

Liderul republicii separatiste pro-ruse Donețk, Denis Pușilin, în timpul unei conferințe de presă din Donețk, Ucraina, 11 februarie 2022. Pușilin îl roagă pe Putin să valideze cât mai repede cu puțință rezultatul unui referendum ce va avea loc în zilele următoare.
Liderul republicii separatiste pro-ruse Donețk, Denis Pușilin, în timpul unei conferințe de presă din Donețk, Ucraina, 11 februarie 2022. Pușilin îl roagă pe Putin să valideze cât mai repede cu puțință rezultatul unui referendum ce va avea loc în zilele următoare.

Biroul președintelui Ucrainei a criticat de îndată anunțurile liderilor pro-ruși, și a catalogat organizarea referendumurilor din Ucraina ca provenind din „frica de înfrângere”.

„Un șantaj naiv cu amenințări și povești de groază despre „referendumuri”, „mobilizări” din partea celor care știu să lupte doar cu copiii și oamenii pașnici ... Așa arată frica de înfrângere. Dușmanul se teme, manipulează primitiv”, a reacționat Andrei Iermak, șeful Biroului președintelui Ucrainei, citat de CNN, pe canalul său de Telegram.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a dat asigurări că operațiunile militare ale armatei ucrainene pe teritoriile din sudul și estul țării vor continua în ciuda organizării referendumurilor, pe care le-a numit „prefăcătorii”.

La ce pot duce referendumurile Moscovei?

Kremlinul a mai organizat în trecut referendumuri de alipire a teritoriilor ucrainene la Rusia, în mod specific după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în februarie 2014. Liderii din Occident și a altor state aliate Rusiei au refuzat să recunoască anexarea ilegală a Crimeei. Printre ei se numără inclusiv președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cel al Chinei, Xi Jinping.

De altfel, Erdogan a declarat într-un interviu pentru PBS Newshour că i-a cerut lui Putin încă din 2014 să returneze peninsula Crimeea celor care o dețin „de drept”.

Oleg Ignatov, expert la think tankul International Crisis Group, spune că referendumurile anunțate în sudul și estul Ucrainei au ca scop, în primul rând, mobilizarea semnificativă de resurse și de oameni pentru a proteja ceea ce va deveni în ochii Moscovei parte din Rusia.

Un grup de copii ucraineni cu o armă de jucărie pe străzile Kupianskului, după eliberarea localității de forțele armate ucrainene, 14 septembrie 2022.
Un grup de copii ucraineni cu o armă de jucărie pe străzile Kupianskului, după eliberarea localității de forțele armate ucrainene, 14 septembrie 2022.

„În plus, colaboratorii pro-ruși de pe teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina își făceau griji că Rusia se va retrage mai devreme sau mai târziu de acolo. Prin organizarea referendumurilor, Rusia arată că nu e dispusă să părăsească teritoriile ocupate, cel puțin de dragul colaboratorilor”, a adăugat Ignatov într-un interviu dat Europei Libere România.

Șansele ca teritoriile ocupate de armata lui Putin în sudul și estul Ucrainei să fie recunoscute la nivel internațional sunt aproape zero. În cazul Republicilor Populare Donețk și Lugansk, spre exemplu, doar Rusia, Siria și Coreea de Nord le recunosc autonomia. Iar în afară de faptul că doar o mână de state susțin felul în care se raportează Rusia la peninsula Crimeea, numai Abhazia, Oseția de Sud, Transnistria, și regiunea Nagorno-Karabakh recunosc alipirea ei la Moscova.

Ignatov precizează că Putin se bazează pe precedentul din Crimeea când, în ciuda anexării ilegale a peninsulei de către Rusia, Ucraina nu a lansat o ofensivă pentru recuperarea teritoriului său din cauza stadiului precar în care armata ucraineană se afla la momentul respectiv.

Însă, Kievul a primit în ultimii opt ani ajutor și tehnică militară din partea Occidentului pentru a face față războiului împotriva Rusiei și a separatiștilor pro-ruși.

Spre exemplu, din 2014 și până la finalul lunii august 2022, Statele Unite ale Americii au sprijinit Ucraina cu mai bine de 15,5 miliarde de dolari în asistență militară. Institutul Kiel din Germania înregistra în luna august ajutoare (atât umanitare cât și militare) în valoare de 84,2 miliarde de euro date către Kiev de la începutul războiului, în urmă cu aproape șapte luni.

Ignatov e de părere că referendumurile din sudul și estul Ucrainei nu vor pune capăt războiului, iar armata Kievului va continua ofensiva în regiune.

Cu toate acestea, dacă alipirea teritoriilor la Rusia are loc, Moscova va fi nevoită să aducă mai mult personal militar ca să-și protejeze noile regiuni anexate. Mai mult, dacă Ucraina amenință să le recucerească, Putin poate să amenințe cu folosirea de arme nucleare pentru a-și apăra așa-zisa „integritate teritorială”.

Potrivit documentului intitulat „Principiile de bază ale politicii de stat a Federației Ruse privind descurajarea nucleară”, Kremlinul își rezervă dreptul de a folosi armele nucleare împotriva altor actori sau state:

  • Dacă Rusia sau aliații săi sunt ținta unor arme de distrugere în masă (inclusiv cele nucleare);
  • Dacă adversarii militari folosesc armele convenționale ce pun în pericol existența statală a Rusiei;
  • Dacă există informații clare că va avea loc un atac cu rachete balistice îndreptat împotriva teritoriului Federației Ruse sau al aliaților săi;
  • Dacă infrastructura militară sau guvernamentală critică a Rusiei este atacată.

Între timp, Oleg Ignatov spune că ucrainenilor nu le rămâne decât să avanseze cu mai multă viteză pentru a elibera teritoriile pe care se află staționate trupele ruse și separatiștii pro-ruși. Cât despre cum va reacționa Occidentul, expertul de la International Crisis Group afirmă că teritoriile nu vor fi recunoscute de liderii din Vest, iar țările occidentale vor trimite, dimpotrivă, și mai multe arme Ucrainei pentru a continua avansul.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG