Marcel Ciolacu avea mandat de la partid să taie din posturile de secretari de stat, să comaseze agenții, să reducă numărul de bugetari. Gaura din buget, ajunsă la peste 35 de miliarde de lei, urma să se micșoreze.
„Avem nevoie de un proiect echilibrat și clar prin care să demarăm prima reformă profundă a administrației de stat. Este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare și trebuie să facem asta chiar de la 1 septembrie, nu de anul viitor, și, mai ales, nu după alegeri", a declarat Marcel Ciolacu, la începutul lunii august.
La stat erau angajați, la final de iulie 2023, 1.283.500 de oameni, potrivit Ministerului Finanțelor. Iar angajările în sistem au continuat nestingherite, în paralel cu declarațiile despre reforme - 4.210 noi angajați în iulie, față de ianuarie 2023.
Europa Liberă a făcut o analiză a aparatului bugetar comparând datele publice pentru iunie 2018 și iulie 2023.
Cum a crescut aparatul bugetar în cinci ani
În iunie 2018, România era condusă de Guvernul Dăncilă. Executivul avea 26 de ministere, față de 21 câte sunt în acest moment.
În statisticile oficiale figurau 1.219.397 de angajați. Peste 792.000 dintre aceștia lucrau în administrația publică centrală, iar restul în cea locală.
În iulie 2023, numărul bugetarilor era cu 63.808 mai mare decât acum cinci ani.
Cea mai mare creștere a fost în administrația publică locală, de peste 9%, de la puțin peste 427.000 de salariați, la aproape 467.000.
Aparatul administrației centrale, finanțat integral de la bugetul de stat, a crescut în ultimii cinci ani cu peste 24.000 de angajați. În condițiile în care numărul actual de ministere este mai mic decât cel din 2018.
Cele mai mari variații de personal între 2018 și 2023 sunt la Ministerul Sănătății, unde anul acesta sunt mai mult cu 1.200 de salariați.
La Secretariatul General al Guvernului este un plus de 1.878 de angajați și la Ministerul de Interne sunt 1.153 de noi salariați.
Sunt și cazuri de instituții centrale în care numărul de bugetari e mai mic. La Finanțe sunt cu 1.176 de angajați mai puțin decât în 2018, la fel și la Ministerul Apărării Naționale.
Și în administrația centrală, dar cu finanțare din bugetele proprii, intră și unitățile sanitare și cele din învățământul superior de stat.
Dacă analizăm informațiile din 2018 și 2023, în sistemul de sănătate finanțat de Casa Națională de Sănătate au intrat aproape 15.700 de noi angajați, iar în universitățile de stat, 3.244.
În administrația locală, creșteri ale numărului de bugetari sunt pe toată linia, la toate tipurile de instituții.
În total, administrația locală a câștigat în cinci ani aproape 40.000 de salariați, din care aproape jumătate sunt la autoritățile executive locale.
Și unitățile sanitare finanțate din bugetele locale au angajat aproape 18.000 de oameni între 2018 și 2023.
Cheltuielile cu personalul din iulie 2023 vs. iunie 2018
Dacă analizăm câți bani a cheltuit statul cu salariile de la buget raportat la PIB în primele șapte luni din 2023, procentul e mai mic decât în aceeași perioadă din 2018.
În execuția finală din 2018, cheltuielile cu personalul au fost de 9,1% din PIB și 26,7% din totalul cheltuielilor.
Anul acesta, 22,8% din totalul cheltuielilor din primele șapte luni au fost pentru salarii.
Nu este însă o veste atât de bună precum pare la prima vedere.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor bugetare, conform datelor Consiliului Fiscal.
Dacă în 2021, media europeană a fost de 22,4 %, în România a fost de 33.9% din totalul cheltuielilor statului.
În 2022, media europeană a fost de 21,7% , în timp ce în România procentul a fost de 29.6%.
Cine a angajat personal în primele șapte luni din 2023
Potrivit Ministerului de Finanțe, în 2023 cele mai multe angajări s-au făcut în administrația locală. Aproape 4.000 de oameni s-au angajat în primăriile din toată țara.
La nivelul aparatului central, numărul de salariați a scăzut după primele șapte luni din 2023, dar variațiile sunt diferite.
Sunt insituții care au angajat până la 1.000 de oameni, cum ar fi cele finanțate din bugetul asigurărilor sociale, dar și care au pierdut peste 2.600 de salariați, cum ar fi Ministerul Apărării Naționale.
Când tragem linie, statul iese pe plus... la numărul de angajări, nu la reducerea cheltuielilor. Aparatul bugetar a crescut cu peste 4.200 de angajați în primele luni din 2023.
Sistemul de educație, primul angajator al statului
Clasamentul primilor cinci angajatori, instituții de stat, rămâne același în 2023, comparat cu cel din 2018.
Aproape 370.000 de oameni la nivelul întregii țări lucrează în sistemul de educație.
Urmează primăriile care adună peste 280.000 de salariați în întreaga țară și abia apoi Sănătatea, cu aproape 250.000 de angajați, dar cu cea mai mare creștere de personal, de peste 16%, în ultimii cinci ani.
Ministerul de Interne și Apărarea sunt următorii trei mari angajatori.
Salarii stat vs. privat
În raportul Consiliului Fiscal pentru 2022, apar date legate de veniturile din sistemul de stat și cel privat.
Astfel, salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în 2022 la 7.297 lei/lună, cu 4,18% mai mare decât în 2021.
Salariul mediu brut în sistemul privat era anul trecut de 6.216 lei/lună, cu 17.4% mai mic decât cel de la stat, se menționează în raport.
În 2022, față de 2021, creșterea înregistrată în administrație publică și apărare a fost de 4,82%, în învățământ majorarea a fost de 6,72%, iar în sistemul de sănătate, de 0,89%.
În decembrie 2022, cele mai mari câștiguri medii brute le-au avut angajații din administrație publică, apărare și asigurări sociale - 9.048 de lei.
Urmează angajații din sănătate cu venituri medii brute de 7.124 de lei.
Cei din învățământ au avut câștiguri de 6.688 de lei, iar angajații din sistemul privat de 6.594 de lei.
Datele apar în același raport al Consiliului Fiscal, într-un grafic care prezintă evoluția pe 15 ani.
În deschiderea ședinței de Guvern din 3 august 2023, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că marea reformă a administrației va începe pe 1 septembrie. Și l-a rugat pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, să grăbească ordonanța de reducere a cheltuielilor bugetare.
„ Avem nevoie de un proiect echilibrat și clar prin care să demarăm prima reformă profundă a administrației de stat. Și, domnule ministru (n.r. Marcel Boloș), indiferent de orice presiune, eu nu voi ceda la această provocare. Este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare și trebuie să facem asta chiar de la 1 septembrie, nu de anul viitor și mai ales nu după alegeri. Abia după ce avem acest proiect care să lanseze o reformă ireversibilă a statului putem avansa și cu cel de-al doilea proiect al consolidării fiscale, pentru a construi un sistem mai corect și mai echitabil pentru români”, a declarat premierul României.
Diverse forme ale ordonanței de reducere a cheltuielilor bugetare au apărut în spațiul public de astă vară și a existat o amplă dezbatere asupra măsurilor propuse, ba chiar și mișcări de protest ale unor sindicate.
Până în acest moment, însă, totul este doar la nivel de discuții și nu există niciun proiect pus în dezbatere publică.
La solicitarea Europa Liberă, reprezentanții guvernului au transmis că „la nivelul Guvernului se află în etapă avansată de elaborare un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Diminuarea numărului de secretari de stat este una dintre soluțiile cuprinse în pachetul legislativ ce va fi publicat spre consultare publică după ce va fi finalizat”.
