Linkuri accesibilitate

De ce ezită guvernul Ciolacu să ia măsuri fiscale și ce categorii profesionale nu-și permite să supere în an electoral


Guvernul Ciolacu nu a venit nici până acum cu pachetul de măsuri fiscale pentru a acoperi gaura bugetară și a stopa creșterea alarmantă a deficitului.

Vehiculate de mai bine de o lună, tăierea unor facilități fiscale și reducerea risipei bugetare nu au căpătat contur legislativ clar. Ecuațiile par dificil de rezolvat în contextul în care partidele de guvernare trebuie să împace electorate diverse, în ani cu patru rânduri de alegeri.

Europa Liberă a vorbit cu analiști economici și politici pentru a afla ce categorii profesionale nu-și permite Guvernul să supere în an electoral. E posibil însă ca nevoia de bani să fie mai puternică și să forțeze limitele.

Noile măsuri fiscale și cele de austeritate bugetară sunt deja discutate din iunie în spațiul public. Principalele modificări ar viza reintroducerea contribuțiilor de asigurări sociale pentru angajații din construcții și agricultură, impozitul pe venit pentru cei din industria IT sau modificarea TVA de la 9 la 19% în zona de hoteluri, restaurante și catering.

„Înțeleg reacția celor care au avut anumite facilități, înțeleg reacția că se vorbește de așa-zisele noi taxe, vă spun că nu sunt noi taxe, este de fapt o reașezare a climatului concurențial, corect, într-un stat.

Sunt mai multe propuneri, în funcție de măsură. Unele de la 1 septembrie, unele de la 1 octombrie, vor fi unele de la 1 ianuarie. Cert este că nu vor aduce dezechilibre macroeconomice sau crize sociale. Vor fi niște măsuri care vor aduce un climat concurențial corect”, explica vineri prim-ministrul Marcel Ciolacu, fără a oferi detalii.

În paralel ar urma să fie adoptate și măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Se vorbește de limitarea numărului secretarilor de stat, comasarea sau desființarea unor instituții subordonate ministerelor, guvernului sau parlamentului, descentralizarea unor serviciilor publice de la nivel central către autoritățile publice locale ori comasarea, absorbția sau reorganizarea regiilor autonome/ departamentelor de stat care nu-și justifică activitatea.

Deciziile par însă greu de luat, în contextul în care 2023 a fost anul protestelor în educație, sănătate, poliție, finanțe. Inclusiv actualul guvern s-a născut în chinurile grevei din învățământ.

„Facilitățile, cel mai ușor de retras”

„Fiindcă sunt o coaliție echilibrată, și de stânga și de dreapta, vor trebui să ia decizii care au portanță și politică, și socială. E un echilibru foarte fin politic, și pe stânga, și pe dreapta: ăia nu vor impozite, ceilalți vor să redistribuie”, a explicat pentru Europa Liberă Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București.

Profesorul a arătat și care sunt categoriile profesionale greu tangibile.

„Cele care au puterea de a coagula și care au puterea de negociere. Pe lista de decizii pe care le pot lua (guvernanții, n.r.) sunt exact aceste extrageri, de foste facilități. E doar o decizie de ceea ce poate fi mai ușor de făcut.

În pânze îți suflă și Uniunea Europeană, și PNRR și Banca Mondială. Toate opiniile pe care le-am văzut pe subiectul ăsta sunt aliniate în primul rând la această echitate fiscală”, mai spune profesorul Adrian Mitroi.

În opinia sa, cel mai grav este că România a ajuns la un grad de risc de sărăcie de 34%, cel mai mare din Uniunea Europeană.

„Orice decizie iei, trebuie să ai în vedere zonele defavorizate: lipsa infrastructurii și a oportunităților de joburi în aceste zone defavorizate duc la acest dezechilibru incredibil”, concluzionează economistul.

Situația care poate înlocui calculul bugetar

„Cred că avem foarte multe categorii pe care cele două partide nu și-ar dori să le supere în an electoral. Problema e că cifrele cu privire la buget nu arată bine, așa că e posibil ca la un moment dat calculele electorale să nu mai primeze și problemele stopării creșterii deficitului bugetar să primeze în fața calculului politic și electoral”, a declarat pentru Europa Liberă specialistul în comunicare politică, Adi Zăbavă.

În opinia sa, pensionarii, românii cu venituri mici și bună parte din bugetari sunt principalele categorii pe care PSD nu-și dorește să le supere.

În cealaltă tabără sunt antreprenorii sau românii cu venituri ceva mai consistente, ce formează electoratul pe care liberalii ar dori să-l protejeze.

„Astăzi, părerea Partidului Național Liberal contează destul de puțin în actuala guvernare. Apoi, situația s-ar putea să fie critică în ceea ce privește guvernarea încât calculele, oricât și-ar dori PSD și PNL, să conteze cât mai puțin”, susține Zăbavă.

„E neclar dacă va fi suficientă voință politică”

Chestionat de Europa Liberă, analistul politic Valeriu Turcan a identificat o castă privilegiată.

„Angajații de la stat si elitele administrative de la nivel județean. Cu alte cuvinte, sunt căutate soluții ca un număr cât mai mic de persoane care lucrează la stat sa fie afectate”, susține Turcan.

Modalitatea prin care acest lucru va fi pus în aplicare vizează desființarea unor posturi neocupate și comasarea de instituții.

„Încă nu este clar cât de amplă ar putea fi această reașezare. Între planul Ministerului de Finanțe și ce va ieși în cele din urmă s-ar putea să existe o diferență foarte mare.

Vor căuta să transfere la nivel județean bucăți de instituții, dar dinspre județe vor veni presiuni mari pentru că nimeni nu vrea să își asume obligații financiare suplimentare.

Obiectivele sunt ambițioase, dar e neclar deocamdată dacă va exista suficientă voință politică și fermitate ca masurile să treacă așa cum sunt ele așternute pe hârtie”, este de părere Valeriu Turcan.

În opinia sa, miza politică este uriașă și este un test major pentru Guvern, pentru premier și coaliție.

„A doua miză este să se țina capacul pe oală ca să nu înceapă dezbaterea publică legată de modul cum s-a ajuns la un asemenea deficit, de 58 miliarde de lei. Cum ajungi să afli peste noapte de o asemenea sumă?

De ce nu s-au tras semnale de alarmă când era la 3 sau la 5 miliarde? Mi-e teamă că ajungi la un asemenea deficit doar dacă ascunzi lucruri”, concluzionează analistul politic.

Indecizia guvernamentală

Luni dimineață a avut loc o întâlnire între premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Pe agenda discuției figurau cele două ordonanțe de urgență anunțate a intra pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.

„Mult ca sigur că săptămâna viitoare, până joi, o să venim cu proiectul în transparență și, dacă putem, și în ședința de Guvern. Sunt două componente.

Vom veni în primul rând cu OUG în ceea ce privește sistemul bugetar și economiile din sistemul bugetar, și unde să punem stop risipei banilor și cea de-a doua ordonanță, mult discutată, cea cu venituri mai mari din PIB, din colectare”, detalia vineri premierul subiectul întâlnirii.

Discuțiile de astăzi s-au încheiat însă fără vreo concluzie.

„Încă nu s-a luat nicio decizie în urma întâlnirii cu premierul. Nu sunt finalizate OUG cu economiile din sistemul bugetar și OUG cu venituri mai mari din colectare și nici nu e stabilită (cel puțin deocamdată) o altă întâlnire până în ședința de Guvern”, a declarat pentru Europa Liberă o sursă apropiată ministrului de Finanțe.

  • 16x9 Image

    Cezar Amariei

    A intrat în echipa Europa Liberă în mai 2023. Jurnalist cu peste 20 de ani de experiență, a colaborat cu unele dintre cele mai importante trusturi media naționale (Mediafax, Adevărul, ProTV, Gândul).

    Specializat în materiale de autor, analize, anchete, sinteze, reportaje, interviuri.

Vrei să primești știrile zilei pe e-mail?

XS
SM
MD
LG