„În urmă cu doi ani, sute de cetățeni au decis să nu privească știrile despre refugiați la televizor și să se implice aici, direct”, spune Pablo Zapata, reprezentantul Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în România.
Suntem în salonul oficial din Gara de Nord a Capitalei și reprezentanți ai autorităților române, organizațiilor non-guvernamentale sau ambasadori discută ce sprijin trebuie oferit în continuare oamenilor care fug de războiul din Ucraina.
„Eroul” bilanțului celor doi ani este societatea civilă care a răspuns „prezent!”, de la început – direct și necondiționat.
„Mulțumiri tuturor celor implicați în procesul de gestionare a răspunsului pentru refugiați. Empatia, toleranța și altruismul de care au dat dovadă și pe care continuă să le manifeste sunt demne de recunoaștere și apreciere”, a transmis președintele Klaus Iohannis.
„Împreună putem face lucruri uimitoare, de care nu ne-am fi crezut capabili. Este un exemplu de cooperare pe care mi-aș dori să-l reproducem și în alte situații, mai puțin dramatice, pentru că am avea toți foarte mult de câștigat”, a urmat mesajul premierului Marcel Ciolacu.
Dificil de contabilizat, efortul societății civile poate fi doar intuit prin prisma a două cifre: 5,5 milioane de ucraineni care au tranzitat România de la începutul războiului și aproximativ o sută de mii care au rămas aici.
Un efort de miliarde de dolari
În ianuarie 2024, Organizația Națiunilor Unite și partenerii săi au făcut un apel comun pentru strângerea a 4,2 miliarde de dolari.
Suma este necesară pentru a sprijini comunitățile afectate de războiul din Ucraina, precum și refugiații ucraineni și comunitățile care îi găzduiesc în regiune, pe parcursul anului 2024.
În total, planurile vizează 10,8 milioane de persoane din Ucraina și din regiune.
La nivel european, România ocupă a opta poziție ca număr de refugiați care au rămas aici.
Cei mai mulți au optat pentru Germania (1,1 milioane), Marea Britanie (253.000), Spania (192.000), Italia (169.000), Olanda (149.000), Irlanda (104.000) și Austria (84.000).
Doar pe parcursul anului 2023, UNHCR a oferit în România:
- informații, asistență juridică și consiliere pentru 89.797 de refugiați;
- 1.200 de funcţionari ai autorităţilor locale, parteneri şi voluntari au fost instruiți referitor la drepturi de bază ale refugiaților;
- 52 de organizații se coordonează prin Rețeaua PSEA;
- Aproximativ 21.000 de refugiați sunt contactați în mod regulat prin intermediul canalelor dedicate de socializare.
Peste 59.000 au fost sprijiniți financiar, iar 1.000 au fost consiliați în vederea obținerii unui loc de muncă.
Efortul financiar total al UNHCR pentru România a fost, doar anul trecut, de aproape 60 de milioane de dolari.
O singură organizație în sprijinul a 1,3 milioane de refugiați
Crucea Roșie Română este probabil organizația cu cea mai mare prezență în rândul ucrainenilor.
Conform unui comunicat de presă transmis Europei Libere, în cei doi ani a ajutat peste 1,3 milioane cu alimente, produse de igienă, servicii de sănătate ori programe de integrare socială.
În paralel, a gândit programe pe termen mediu și lung, precum magazinele sociale, centrele multiculturale, bucătăriile mobile, cursurile de limba română și engleză, precum și activitățile de orientare profesională.
Prin generozitatea populației din România, Crucea Roșie Română a trimis în Ucraina 614 camioane încărcate cu peste 6.300 de tone de materiale de primă necesitate.
„Nu le putem aduce înapoi ce au pierdut, însă le putem aduce speranță, alinare și un strop de mai bine. În fața acestei realități copleșitoare, este vital să continuăm să fim solidari și să oferim sprijinul necesar celor care au fost afectați de acest conflict devastator”, a afirmat Camelia Șucu, președintele Crucii Roșii Române.
Statistic, organizația a contribuit cu:
- Sprijin oferit centrelor de cazare sau în punctele de tranzit: hrană, apă, produse de igienă, materiale sanitare, cazarmament în valoare de 2,7 milioane de euro. Beneficiari: peste 50.000 de persoane;
- Asistarea umanitară directă și servicii de integare socială pentru 116.000 de persoane, dintre care aproximativ 40% copii; este vorba de asigurare periodică de alimente greu perisabile, hrană caldă, produse de igienă și îmbrăcăminte, activități de socializare și educative pentru copii, cursuri de limba română și engleză, sprijin în accesarea unui loc de muncă;
- Servicii de sănătate și îngrijire: centre de sănătate, caravane de sănătate, consiliere și sprijin psihologic pentru adulți și copii, prim ajutor psihologic – 20.000 de beneficiari în toate județele unde au fost înregistrați cetățeni ucraineni.
- Asistență financiară directă: 26,7 milioane de euro fonduri distribuite către peste 100.000 cetățeni ucraineni aflați pe teritoriul României;
- Sprijin pentru cetățenii rămași în Ucraina, prin transporturi umanitare periodice efectuate de Crucea Roșie Română la Cernăuți, Ujhorod și Odessa: 614 camioane cu 6.358 tone de produse de strictă necesitate, în valoare de 15 milioane de euro. Beneficiari: 692.000 de persoane;
- Resursa umană implicată: 442 de persoane angajate al Crucii Roșii Române din care 82 cetățeni din Ucraina; 2.890 de voluntari români și 253 voluntari ucraineni.
Războiul prin ochii copiilor
Cel puțin o treime dintre cei care au tranzitat sau rămas în România sunt minori.
Conform Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), până la sfârșitul anului trecut poliția de frontieră și autoritățile locale de protecție a copilului au identificat și au oferit protecție unui număr de aproape 7.000 de copii neînsoțiți sau separați de familie, care au trecut granița României.
„Pentru a reduce riscul de abuz, exploatare și violență la care sunt expuși copiii, UNICEF a ajutat guvernul să implementeze PRIMERO, un program informatic cu sursă deschisă pentru identificarea, înregistrarea și îndrumarea copiilor din Ucraina către servicii specializate”, susțin reprezentanții organizației internaționale.
PRIMERO a contribuit la identificarea și rezolvarea problemelor a peste 30.000 de copii din Ucraina.
În România, UNICEF a înființat 30 de centre de joacă, învățare și parenting, în colaborare cu diverși parteneri (autorități locale, ONG-uri, creșe și grădinițe).
„Centrele de joacă, învățare și parenting constituie un model menit să elimine lacunele existente în furnizarea educației antepreșcolare și preșcolare. Centrele oferă copiilor din Ucraina și România un spațiu în care aceștia pot învăța prin joc și pot interacționa într-un mediu sigur și propice”, transmite UNICEF.
Armata celor mulți
Nu doar giganții internaționali, care activează și în România, au pornit în sprijinul refugiaților. Au existat și extrem de multe inițiative locale.
„Help to Help Ukraine - Intervenție colectivă” a strâns 29 de organizații non-guvernamentale în nucleul unei intervenții colective care acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului.
Câteva dintre cele mai cunoscute sunt:
- Hands Across Romania – oferă refugiaților ucraineni din București servicii pe zona de integrare profesională, oferă cursuri de recalificare profesională și sprijin de la faza de consultații până la angajare;
- Asociația Rădăuțiul Civic s-a implicat, pe de o parte, atât în asigurarea nevoilor imediate pentru refugiații care intrau în România prin vama Siret, cât și în organizarea convoaielor umanitare cu ajutoare trimise populației din orașele afectate de război în Ucraina;
- ASSOC Baia Mare sprijină pe două direcții refugiații ucraineni: un call center prin care sunt oferite informații diverse legate de transport, hrană, servicii și o echipă mobilă care asigură sprijin imediat în cazuri de urgență;
- „Bună ziua, copii din România” oferă sprijin logistic pentru refugiați direct la graniță: transport, cazare, produse de igienă sau alimente, dar și sprijn medical, psihologic, consiliere vocațională sau juridică. De asemenea, au două centre unde refugiații ucraineni rămași în Bârlad beneficiază de sprijin în integrarea socială;
- Asociația Carusel coordonează un centru de refugiați în București, unde oferă hrană, produse de igienă, consiliere psihologică și medicală, diferite activități educative;
- FONSS coordonează un centru umanitar în Iași, oferind pentru refugiați cazare pe termen mediu sau lung, alimente, produse de igienă, dar și servicii sociale și terapie pentru copiii cu întârzieri de dezvoltare psihologică;
- Fundația FARA a acordat ajutor de urgență la graniță în Siret, Sighet, Isaccea: produse alimentare de bază și nealimentare (truse de igienă, îmbrăcăminte, truse de prim ajutor).
- Fundația Star of Hope lucrează în vama Siret, unde asigură accesul la hrană și la suport logistic și psihologic pentru refugiați; coordonează și un adăpost în Suceava unde oferă servicii sociale și cazare pe termen mediu sau lung, acoperind nevoile alimentare și de produse de igienă personală ale refugiaților;
- Fundația Inimă de Copil din Galați oferă sprijin refugiaților ucraineni aflați în tranzit, asigurându-le hrană, cazare temporară, traducere și asistență juridică. Fundația coordonează și două centre în Brăila și Galați, unde refugiaților care au ales să rămână în țară le sunt oferite servicii sociale și culturale, activități recreaționale, consiliere și asistență în găsirea unei locuințe.
Asociația Aradul Civic a oferit comunității ucrainene servicii sau bunuri (medicamente, produse de igienă, alimente, vouchere sociale, carduri cadou Decathlon, trolere) estimate la 500.000 de lei.
Au început prin a asista 850 de persoane (dintre care 300 au fost copii). În prezent numărul celor sprijiniți este de aproximativ 500 de persoane.
„Am fost și rămânem alături de ei prin facilitarea accesului la diverse servicii: înscrierea copiilor la școală/ grădiniță, a persoanelor apte de muncă la AJOFM, recomandarea de locuri de muncă, de cazare, depunerea actelor la primărie pentru ajutorul financiar de la guvern”, a înșirat pentru Europa Liberă Alina Stana, vicepreședinte al Asociației Aradul Civic.
Sunt doar câteva din zecile de exemple ce pot fi întâlnite în majoritatea județelor din România, indiferent dacă se situează la granița cu Ucraina sau nu.
