Ce este perioada electorală?
Potrivit Codului Electoral, perioada electorală este o perioadă de timp între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care rezultatele acestor alegeri sunt confirmate de organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile.
Ce se întâmplă în această perioadă?
Până pe 11 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) urmează să publice lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegeri.
În septembrie, vor fi constituite circumscripțiile electorale și secțiile de votare.
Tot în septembrie, partidele politice își pot desemna candidații la funcțiile elective pentru circumscripțiile electorale de nivelul II și I și să depună documentele pentru înregistrarea candidaților pentru funcțiile de primar și consilieri.
La începutul lunii octombrie, începe campania electorală, când candidații pot face agitație electorală.
La mijlocul lunii octombrie, va fi publicată lista integrală a candidaților înregistrați, iar cel târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor, CEC va face publică informația despre timpul și locul votării.
Cel târziu cu cinci zile înaintea alegerilor, vor fi tipărite buletinele de vot, care vor fi transmise apoi către circumscripțiile electorale.
Care este diferența dintre perioada electorală și campania electorală?
Perioada electorală începe în ziua în care a intrat în vigoare documentul care stabilește data alegerilor.
Campania electorală începe pentru concurenții electorali - partide politice, candidați independenți, blocuri electorale - în momentul în care aceștia sunt înregistrați de organul electoral.
Până la înregistrarea concurenților electorali, adică în perioada electorală, partidul, candidatul independent sau blocul electoral nu poate organiza nicio acțiune de propagandă, de convingere a alegătorilor.
Agitația electorală și alte activități ale concurenților electorali începe din momentul înregistrării lor
Miza alegerilor
Tradițional, cea mai importantă bătălie din alegerile locale se dă în capitală.
Dar, având în vedere că în 2024 vor avea loc alegeri prezidențiale, iar în 2025 – parlamentare, pentru partidele politice este important câte mandate de primari și consilieri vor câștiga în toată țara, pentru a-și promova ideile și proiectele la nivel local.
De asemenea, rezultatele obținute la locale vor arăta câtă susținere mai are Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) după 2 ani de guvernare și câte șanse are opoziția pentru a ajunge la putere. Deci, scrutinul local va reprezenta un test pentru alegerile care vor urma.
Principalele forțe politice care se vor confrunta
În iunie, Consiliul Național Politic al PAS a adoptat o declarație care spune că viitoarea echipă de primari aleși din partea formațiunii „va munci pentru a duce Moldova în Uniunea Europeană și va susține eforturile președintei Maia Sandu”.
Principala forță de opoziție – Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, se confruntă de câteva luni cu o hemoragie. Mai mulți deputați, primari și consilieri socialiști au trecut la un satelit al Partidului Șor – Partidul „Renașterea”.
Declarat neconstituțional în iunie, inclusiv pentru că „a folosit resurse financiare netransparente pentru a promova practici nedemocratice”, partidul oligarhului fugar Ilan Șor nu va fi admis să participe la acest scrutin.
Socialiștii l-au acuzat pe Șor că a inițiat un proces masiv de corupere și cumpărare a membrilor PSRM și au propus guvernării să interzică traseismul politic.
Chiar dacă riscă să piardă o parte din electoratul de stânga, ei au decis să meargă în alegeri locale separat de comuniști, și nu într-un bloc, cum au făcut-o la parlamentarele din 2021, dar susținându-și reciproc candidații cu cele mai mari șanse.
La rândul lor, liderii partidelor pro-europene extraparlamentare susțin că, după ce a fost scos în afara legii Partidul Șor s-a regrupat și s-a activizat în teritoriu și se plâng că nu pot face față „competiției inegale” cu finanțări ilegale de milioane de dolari.
Rezultatele alegerilor din 2019
Potrivit datelor CEC, la ultimele alegeri locale generale, din 2019, au fost aleși primari și consilieri în peste 900 de localități (sate/raioane).
Cu cei mai mulți primari (261) s-a ales Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus atunci de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care între timp a fugit din țară și a fost inclus pe lista de sancțiuni de SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada și alte state.
În 206 localități au fost aleși primari din partea Partidului Socialiștilor (PSRM), condus de ex-președintele Igor Dodon.
Pe locul trei s-a poziționat blocul electoral ACUM, format din Platforma DA (Demnitate și Adevăr) și PAS, cu 172 de primari.
PSRM a obținut și cei mai mulți consilieri locali, municipali și raionali – peste 3.300, pe când PDM – peste 2.800, iar ACUM – peste 2.600 de consilieri.
