Linkuri accesibilitate

Rețea de spionaj la Chișinău descoperită de serviciile de informații moldovene


Rețeaua de spionaj devoalată de serviciile secrete moldovene cuprinde cinci cetățeni moldoveni racolați de agenții unor servicii speciale din alt stat, spune Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova.
Rețeaua de spionaj devoalată de serviciile secrete moldovene cuprinde cinci cetățeni moldoveni racolați de agenții unor servicii speciale din alt stat, spune Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova.

O rețea de spionaj în care sunt implicați și cetățeni moldoveni a fost deconspirată de agenții Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și de procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova.

Cinci cetățeni moldoveni sunt anchetați și doi dintre ei au fost reținuți în decembrie 2022, iar ceilalți trei sunt suspecți, potrivit unui comunicat emis de serviciul secret moldovean.

Aceștia au fost racolați de reprezentanți ai unor servicii speciale „dintr-un stat terț, cu rol de asistare a acestora”, se mai spune în comunicat fără a fi numită țara din care proveneau agenții care i-au racolat pe moldoveni.

Culpa de care se fac vinovați cei cinci moldoveni este descrisă în legea penală din Republica Moldova ca acțiuni care țin de „înfăptuirea activității dușmănoase împotriva Republicii Moldova” – inclusiv acțiuni de destabilizare și de schimbare a orânduirii constituționale în stat, prin violență, arată sursa citată.

Faptele de trădare de patrie sunt pedepsite cu închisoarea de la 12 la 20 de ani.

În baza probelor administrate, în vizorul oamenilor legii sunt și cetățeni ai altui stat, cercetați pentru spionaj, care dirijau și finanțau activitățile subversive ale persoanelor din Moldova.

Codul penal stabilește pentru aceste fapte pedeapsa cu închisoarea de la 12 la 20 de ani.

Faptele au fost comise începând cu anul 2020, „atât acțiuni planificate, cât și parțial realizate, care țin de facilitarea transferurilor financiare, incitarea urii interetnice, animarea spiritelor destabilizatorii și intoleranță față de anumite categorii de cetățeni, inclusiv recrutarea persoanelor pentru participarea la proteste în masă, de natură să degenereze în acte de violență în interesul unui stat străin”, se mai spune în comunicat.

Maia Sandu a acuzat pe 13 februarie Rusia că intenționează să dea o lovitură de stat la Chișinău, pentru a pune „statul la dispoziția Rusiei”.

Planul a fost interceptat de serviciile secrete ucrainene și transmis Chișinăului și presupunea atacuri asupra instituțiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.

În acțiunile violente ar urma să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, ai Serbiei și din Muntenegru.

Maia Sandu a mai spus că Moscova miza pe sprijinul unor forțe din interiorul R. Moldova, cum ar fi Partidul Șor, veterani ai structurilor de forță și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu oligarhul fugar Vlad Plahotniuc.

Potrivit declarațiilor sale, Rusia își dorește astfel să schimbe „puterea legitimă de la Chișinău cu una nelegitimă”, să oprească integrarea europeană a țării și să folosească R. Moldova în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

„Tentative de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivele, grație acțiunii prompte ale instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să ducă la acțiuni violente”, a mai spus Maia Sandu.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG