Linkuri accesibilitate

Guvernul Republicii Moldova cere Parlamentului să declare stare de urgență în sectorul energetic


Vicepremierul Oleg Serebrian a spus că „posibila criză umanitară” va afecta circa 300 de mii de cetățeni din stânga Nistrului.
Vicepremierul Oleg Serebrian a spus că „posibila criză umanitară” va afecta circa 300 de mii de cetățeni din stânga Nistrului.

Guvernul de la Chișinău cere Parlamentului să instituie starea de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic, începând cu 16 decembrie. Guvernul transmite că decizia e necesară pentru a preveni „o posibilă criză umanitară” în regiunea transnistreană.

Vicepremierul Oleg Serebrian spune că măsura e necesară pentru că livrările de gaze către regiunea transnistreană ar putea fi sistate. De la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea Moldovei cu gaze de la compania rusească Gazprom rămâne incertă.

Republica Moldova primește gaze din Rusia, care folosește conducte din Ucraina în baza unui contract care este valabil până la sfârșitul lunii octombrie 2026.

Mai mult, din toamna anului 2022, Gazprom a limitat livrările de gaze la 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe zi, ceea ce este semnificativ mai mic decât consumul Republicii Moldova în timpul iernii, scrie NewsMaker.md.

Ca urmare, de la sfârșitul anului trecut, tot gazul rusesc a fost trimis în Transnistria, unde este folosit pentru generarea energiei electrice și pentru nevoile gospodăriilor.

Vicepremierul Serebrian a spus că în cazul sistărilor de gaze către Transnistria, circa 300 de mii de cetățeni de pe malul stâng al Nistrului vor avea de suferit în acest scenariu, iar autoritățile de la Chișinău au responsabilitatea de a preveni și reduce riscurile.

Serebrian a atras atenția și că există riscul ca cetățenii din Transnistria să nu poată plăti pentru energia electrică și gaze la prețul pieței.

De ce este nevoie de starea de urgență?

Declararea stării de urgență ar oferi guvernului mai multe instrumente pentru a gestiona o posibilă criză energetică, se arată în nota informativă a Guvernului, trimisă Parlamentului.

Astfel, Republica Moldova ar putea cumpăra mai ușor energie electrică de pe piața din România, chiar dacă mai scumpă. Importul suplimentar din România ar acoperi deficitul creat de lipsa gazelor în stânga Nistrului.

Tot în starea de urgență, autoritățile ar putea dispune raționalizarea consumului de electricitate, să aloce mai ușor bani necesari pentru procurarea energiei, dar și să ia prin procedură simplificată decizii necesare asigurării cu resurse energetice, inclusiv prin derogare de la normele legale obișnuite.

O criză mai gravă decât cea din 2022

Guvernul avertizează că, începând cu noul an, poate apărea o criză energetică mai mare chiar și decât cea din 2022, începută odată cu invazia rusă în Ucraina. Motivul principal este că, din cauza bombardamentelor rusești sistematice asupra infrastructurii energetice ucrainene, Ucraina s-a transformat, din exportator, în importator de energie.

Astfel, transmite guvernul de la Chișinău, R. Moldova trebuie să concureze pe piețe inclusiv cu Ucraina pentru importul de energie, situație ce poate aduce atât „o creștere esențială a prețului energiei electrice de import”, cât și „imposibilitatea acoperii întregului deficit”.

În noiembrie 2022, din cauza bombardamentelor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, importurile de energie electrică din România, care veneau prin linia Isaccea-Vulcănești, au fost întrerupte, ceea ce a dus la pene de curent.

Stare de urgență a fost instituită și de autoritățile de la Tiraspol, tot din cauza riscului de a rămâne fără gaze naturale, în condițiile în care rezervele de cărbuni pentru centrala de la Cuciurgan ajung doar pentru 50 de zile.

Chișinăul a spus anterior că nu va putea să facă față unei crize energetice fără sprijinul partenerilor externi. Ministerul Energiei a estimat aceste cheltuieli la circa 400 de milioane de euro anual, dacă regiunea transnistreană nu va mai primi deloc gaze de la Gazprom.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG