Linkuri accesibilitate

NATO la București: Susținem Ucraina contra Rusiei. Politicile Beijing-ului sunt problematice, la fel dependența Vestului de China


Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți, la București, că NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar.

Întâlnirea miniștrilor de externe NATO de la București s-a încheiat cu o sesiune la care au participat reprezentanții țărilor care nu sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice. În această a doua zi a reuniunii s-a discutat poziția NATO față de China, în condițiile dependenței economice a Vestului.

Miercuri a avut loc o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie la summitul de la Madrid din iunie, în contextul izbucnirii războiului provocat de Rusia.

„Procesul de ratificare al tratatelor de aderare la NATO al Finlandei și Suediei de către parlamentele statelor membre aproape s-a încheiat”, a declarat secretarul general, Jens Stoltenberg.

Aliații au discutat, de asemenea, cu şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.

Republica Moldova a participat pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Cu privire la războiul din Ucraina, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu trebuie subestimată forța Rusiei, insistând pe maniera brutală în care Moscova folosește iarna și „șantajul energetic” ca să lovească în populația civilă a Ucrainei. Este motivul pentru care miniștrii de Externe ai NATO au insistat că vor continua să ajute Ucraina, inclusiv oferind sprijin suplimentar în combustibil și generatoare.

Misiunea urgentă, a spus Stoltenberg, este acest ajutor intensiv astfel încât Ucraina să poată rezista ca stat democratic, din punct de vedere economic, financiar, umanitar. Aliații au stabilit că vor sprijini Ucraina cu echipament militar, cu muniție, cu combustibil, cu tot ce are nevoie Ucraina ca să se apere.

În aceeași reuniune, a fost discutat și subiectul China. „Nu considerăm că China este un adversar”, a spus șeful NATO, dar politicile sale sunt problematice pentru stabilitate și respectarea regulilor internaționale.


Principalele declarații:

  • Ucraina a atins obiective importante dar nu trebuie să subestimăm forța Rusiei.
  • Miniștrii de Externe ai NATO au susținut clar că vor continua să ajute Ucraina.
  • Aliații au anunțat sprijin suplimentar de combustibil și generatoare pentru curentul electric.
  • În această după amiază, am luat în discuție și China din punctul de vedere al securității noastre pentru a ne întări alianța. Nu considerăm că China este un adversar.
  • Vom continua să desfășurăm comerț și să avem relații economice cu China, dar trebuie de asemenea să continuăm să ne întărim cooperarea cu partenerii din indo-pacific și UE, să reducem vulnerabilitățile și să gestionăm riscurile.
  • Am luat în considerare evoluția militară din Rusia, activitățile cibernetice din ce în ce mai mărite.
  • Am văzut recent atacul de la Istanbul și am stabilit că trebuie să continuăm să contracarăm aceste amenințări.
  • La discuții au participat Finlanda și Suedia, adeziunea lor face ca Alianța să fie mai puternică. Este timpul să le spunem bun venit ca membri cu drepturi depline ai alianței.
  • Vreau să închei prin a mulți României pentru organizarea excelentă a acestei reuniunii. Asta arată angajamentul puternic al României față de alianța noastră.

Întrebări din partea jurnaliștilor:

Q ( din partea New York Times): Dle Stoltenberg, alături de alți lideri occidentali, spuneți că Ucraina se luptă pentru valorile noastre, ne apără democrațiile și granițele. Totuși, Ucraina nu și-a câștigat deja dreptul de a deveni membru NATO?

Stolttenberg: Misiunea urgentă, imediată, este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, financiar, umanitar. Și exact asta și facem. Mobilizăm cât mai multe resurse ca să susținem militar, economic, umanitar Ucraina. Dacă nu reușește să rămână un stat suveran, atunci admiterea în NATO nu se mai susține, nu mai are rost să fie membru NATO. (...) Condiția este ca Ucraina să reziste și ajutăm Ucraina cât de repede putem. Aliații au stabilit clar că vor sprijini Ucraina cu echipament militar, cu muniție, cu combustibil, cu tot ce are nevoie Ucraina ca să se apere. Și asta e cel mai important pentru aliați acum. Să înțelegem și faptul că între nimic și calitatea de membru deplin sunt mulți pași. Cel mai important acum este să ne asigurăm că Ucraina există și asta facem acum.

Q. (din partea unei televiziuni din Bosnia Herțegovina) Ați spus că trebuie să reducem presiunea rusească în Bosnia Herțegovina. Ce înțelegeți prin presiune rusească și cum să reducem această presiune rusă?

Stoltenberg: Bosnia Hețegovina este importantă pentru alianță, lucrăm cu cei din țara respectivă, NATO a contribuit în Bosnia Herțegovina. Este foarte important să se constituie un guvern după alegeri și întărirea instituțiilor guvernamentale îi va permite să reziste mai bine împotriva oricăror ingerințe străine. NATO ajută la construirea de instituții puternice de apărare și siguranță și la punerea în aplicare de reforme democratice.

Q: Suntem în același grup al țărilor aspirante (Georgia). În ce fel pot ajuta deciziile de la București (2008, n.red.)? Detalii despre întâlnirile cu șeful MAE georgian.

Stoltenberg: A fost primit cu căldură de aliații NATO alături de cei din Moldova. Am învățat din lecția ucraineană că trebuie să le acordăm sprijin chiar acum. Cu cât le acordăm mai repede, pentru că se confruntă cu presiunea rusească în feluri diferite, cu atât este mai important să se întâmple acum. Tocmai de aceea există un centru de evaluare și pregătire în Georgia, iar aliații și-au luat noi angajamente de a sprijini această țară pe termen lung. Toți aliații și-au exprimat sprijinul constant pentru suveranitatea și integritatea teritorială georgiană.

Șeful diplomației ucrainene: Restabilirea infrastructurii energetice a Ucrainei, principalul subiect de discuție cu șefii diplomațiilor din G7


Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a vorbit la întâlnirea omologilor săi din G7, a altor țări partenere și a conducerii instituțiilor financiare europene de la București, despre posibile modalități de depășire a penuriei de energie electrică din Ucraina.

„Prima variantă este să cumpărăm energie electrică din UE. Dar prețurile pe piața UE sunt mult mai mari decât în Ucraina, așa că va fi nevoie de sprijin financiar suplimentar”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, a doua metodă presupune furnizarea de echipamente energetice necesare, transformatoare și generatoare care vor ajuta la compensarea infrastructurii energetice deteriorate.

Kuleba și-a exprimat recunoștința față de SUA, care au oferit, deja, Ucrainei 53 de milioane de dolari pentru achiziționarea urgentă de echipamente energetice.

Începând cu 10 octombrie, Rusia a lansat peste 600 de rachete pe teritoriul Ucrainei și a atacat infrastructura energentică civilă. El a subliniat că Rusia va continua teroarea împotriva Ucrainei.

„Este extrem de important să oferim Ucrainei echipamentul necesar pentru restabilirea energiei electrice. Dar nu este mai puțin important să oferim în continuare asistență pentru a proteja acest echipament de atacuri repetate, în special prin furnizarea de sisteme de apărare antirachetă și antiaeriană”, a conchis Kuleba.

Dmitro Kuleba: În 2008, la summitul NATO de la București, s-a făcut o greșeală strategică prin amânarea aderării Ucrainei la NATO. România a fost și rămâne un susținător ferm al aderării Ucrainei

Ulterior, Kuleba a susținut o conferință de presă.

Principalele declarații:

  • Este un lucru bun, dar trebuie să fie asociat cu livrarea continuă de arme grele către Ucraina. Avem nevoie de vehicule blindate pentru a le folosi în timpul iernii. Avem nevoie de tancuri de tip NATO, iar aceste decizii trebuie deblocate cât mai curând posibil.
  • Al doilea punct [al discuției] este următorul: am subliniat că logica luării deciziilor atunci când vine vorba de a furniza Ucrainei anumite tipuri de arme trebuie schimbată. Deciziile trebuie luate înainte ca tragedia să fie sigură pentru a preveni tragediile, nu pentru a răspunde la tragedii. De la începutul războiului, o nouă tragedie pe prima linie [a frontului] din Ucraina duce la luarea unei decizii cruciale (...) Avem nevoie de obuziere de artilerie standard, de sisteme de lansare multiple de rachete și de alte tipuri de arme.
  • Al treilea element este propunerea de pace a Ucrainei, prezentată de președintele Zelenski la summitul G20 din această toamnă. Lucrăm împreună cu aliații pentru a urmări formula de pace propusă de Ucraina și a convinge țările să devină parte a acestui efort general. Vom uni lumea în jurul viziunii Ucrainei despre pace, nu a manipulărilor rusești de pace.
  • În cele din urmă, am discutat, de asemenea, cererea Ucrainei de aderare la alianță. Este cumva regretabil că tocmai aici, în acest palat, în 2008, în opinia noastră, s-a făcut o greșeală strategică prin amânarea aderării Ucrainei la NATO la summitul NATO de la București. Este regretabil pentru că România a fost și rămâne un susținător ferm al aderării Ucrainei. Așa că credem, iar ei au clarificat acest punct, că ar trebui să înceapă discuția privind aderarea Ucrainei. Și credem că greșelile făcute în trecut pot fi corectate la Vilnius în 2023. Înțelegem că există încă diferențe de opinii cu privire la modalitatea de a proceda cu privire la această problemă specială. Dar trebuie să aibă loc discuții despre cum să mergem mai departe și vom lucra cu aliații în acest scop.
Dmitro Kuleba, despre dorința Ucrainei de a adera la NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:16 0:00

Antony Blinken: Susținerea noastră pentru Ucraina e neclintită

Imediat după conferința de presă a șefului NATO, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a făcut și el declarații de presă despre ce s-a întâmplat la reuniunea de la București.

El a spus că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este barbar și că Rusia a bombardat o treime din sistemele energetice, lăsând milioane de oameni în beznă.

„Ucraina continuă să își îmbunătățească situația pe câmpul de luptă, dar Putin atacă în continuare populația civilă, a făcut ca milioane de oameni să trăiască în frig, fără lumină. Copiii, cei bătrâni și bolnavi sunt noile ținte ale lui Putin și le lovește în mod barbar și intenționat. Urmează o iarnă grea. Vrea să îi facă pe ucraineni să plece de acasă, să fie înfometați și să crească prețurile la energie, să dezbine NATO”, a spus secretarul de stat al SUA.

Antony Blinken a mai declarat că aliații nu îi vor lăsa singuri pe ucraineni, așa cum crede Vladimir Putin.

„Suntem alături de Ucraina, deși costurile sunt mari, dar altfel ar fi și mai mari. Dacă ne-am supune terorii ar exista repercusiuni în întreaga lume. Hotărârea noastră colectivă de a sprijini Ucraina va continua să fie de fier și în timpul iernii. Vom continua să acordăm sprijin Ucrainei”, a mai spus Antony Blinken, la finalul reuniunii de la București.

Secretarul de stat al SUA a mai spus că un argument pentru care Ucraina trebuie sprijină este să aibă argumente la masa negocierilor.

„Diplomația poate câștiga doar dacă noi sprijinim Ucraina pe câmpul de luptă, pentru ca la masa negocierilor să aibă argumente”, a spus Blinken.

În privința Chinei, Blinken a declarat că aliații sunt hotărâți să mențină un dialog constructiv cu Beijingul.

„Sunt încrezător că NATO va continua să facă față provocărilor de la acest moment și celor care vor veni”, a mai spus secretarul de Stat al SUA.

Antony Blinken, despre cum pot răspunde Aliații provocărilor Chinei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:55 0:00

„Cu privire la provocările Chinei: ce am văzut, nu doar la NATO, ci și prin exemplul UE și în alte părți ale lumii: este o mare convergență în modul în care abordăm aceste chestiuni. Începând de la recunoașterea că toți ave relații complexe și incredibil de importante, complexe pentru că le percepem ca fiind competitive. Suntem într-un punct de inflexiune în lume, un moment în care trecem de lumea de după Războiul Rece și există o competiție cu privire la controversa a ceea ce va urma. Este vorba de recunoașterea că există, de asemenea, ceea ce europenii numesc o rivalitate sistemică între China și multe dintre țările noastre. Dar există o recunoaștere că, oriunde este posibil, trebuie să găsim modalități de a coopera în ceea ce privește problemele care afectează oamenii, indiferent de țară, fie în China, în SUA, în țările europene. Vorbesc despre oamenii din întreaga lume, care se confruntă cu schimbările climatice, sănătatea globală, macroenomie. Așadar, fie ne mișcăm și în direcțiile acelea și cu cât vom fi mai capabili să facem acele lucruri din nou, cu atât vom fi mai eficienți. Dovezile acestei convergențe sunt tot ce am auzit astăzi, la București.”

Acesta a declarat că aliații vor continua să mențină securitatea la nivelul NATO. El a vorbit despre un nou ajutor militar al SUA pentru Ucraina, pe lângă cel de 53 de miliarde de dolari, anunțat marți.

„Când Rusia a început să accelereze atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, după cum știți, aliații din G-7 au cooperat pentru a-i ajuta pe ucraineni să își apere teritoriul. Când ne-am întâlnit ieri în București, am anunțat că SUA vor trimite încă 53 de miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe ucraineni în aceste momente dificile. Prin intermediul Congresului, am stabilit un nou ajutor de 1,1 miliarde de dolari pentru sectorul energetic. Noi deja asigurăm carburanți și alte resurse de acest tip pentru a-o ajuta pe ucraineni să treacă peste această iarnă”, a spus Antony Blinken.

Aurescu: Reuniunea NATO a confirmat valoarea strategică a Mării Negre și angajamentul NATO pentru securitatea României

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a salutat adoptarea, la summitul NATO de la București, a declarației care responsabilizează Rusia pentru atacul barbar asupra Ucrainei.

„Declarația este un element important, pentru că nu toate reuniunile ministeriale ale NATO se finalizează cu adoptarea unor declarații ale reuniunii. Asta arată încă o dată importanța evenimentului de la București. Declarația pe care, cu siguranță, ați văzut-o deja condamnă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în mod special atacurile asupra populației și infrastructurii civile încălcările repetate ale drepturilor omului dreptul dreptului internațional umanitar”, a spus Bogdan Aurescu.

Sincron Bogdan Aurescu despre summitul NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:33 0:00

Șantajul energetic practicat de Moscova, spune Aurescu, permite NATO să reitereze sprijinul său pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența și aspirațiile euro atlantice ale Ucrainei așa cum au fost ele consacrate în deciziile summitului de la București din 2008.

De asemenea, spune Aurescu, în Declarație se menționează angajamentul țărilor Alianței de a-și continua și intensifica asistența pentru Ucraina în coordonare cu toți partenerii relevanți, în primul rând cu Uniunea Europeană și se reafirmă angajamentul NATO de consolidare a sprijinului pentru Republica Moldova pentru Georgia, Bosnia și Herțegovina în scopul susținerii integrității rezilienței capabilităților și independenței politice a acestor state.

Declarația mai subliniază hotărârea NATO de a întări semnificativ postura de apărare și descurajare și de a continua dezvoltarea unui spectru de forță și capabilități, așa cum s-a decis la summitul de la Madrid, arată sursa citată.

„Totodată, transmite și un mesaj clar și unanim de solidaritate, arătând că orice atac împotriva unui stat NATO va primi un răspuns ferm și unit așa cum prevede Tratatul de la Washington”, spune șeful diplomației române.

„Această reuniune a confirmat așa cum ne am propus de la început valoarea strategică a Mării Negre dar și angajamentul deplin al NATO pentru securitatea României și a celorlalte state de pe flancul estic, dar și rolul crucial al relației transatlantice în asigurarea securității europene. Prin urmare, această reuniune putem spune că a fost și este o etapă decisivă pentru implementarea deciziilor substanțiale adoptate la summitul de la Madrid și, în același timp, reprezintă un pas important pregătitor pentru summitul NATO de la Vilnius de anul viitor.”

În cadrul dezbaterilor, președintele Klaus Iohannis și Bogdan Aurescu au subliniat importanța pe care evoluțiile din zonă o au pentru securitatea întregului spațiu euroatlantic și necesitatea continuării consolidării NATO în contextul amenințării fără precedent pe care o reprezintă Rusia.

Declarația de la București a miniștrilor de Externe din țările NATO

Marți, în Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, şefii diplomaţiilor din Alianţă au subliniat că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina.

Declarația arată că agresiunea rusă „a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile”.

Reuniunea NATO de la București, ziua II. Cine sunt invitații Alianței care vor participa la discuții
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00

Miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea „crudă” a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi „comportament barbar" faţă de femei şi copii.

„Ne-am adunat aici, aproape de ţărmul Mării Negre, într-un moment când invazia Rusiei din Ucraina, care este în curs de desfăşurare, ameninţă pacea, securitatea şi prosperitatea euroatlantică. Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile repetate şi de neconceput asupra infrastructurii ucrainene, lipseşte milioane de cetăţeni ai Ucrainei de serviciile de bază”, se arată documentul semnat de reprezentanţii diplomaţiilor celor 30 de ţări membre NATO.

La întâlnirea de marți a participat și şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care a cerut mai multe arme și generatoare pentru curentul electric.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a spus la București că aliații vor susţine Ucraina cât timp va fi necesar.

„Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Șeful NATO a mai spus că țările membre NATO au căzut de acord şi au pus în aplicare o prezenţă aliată crescută în regiunea Mării Negre chiar începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia,

„Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. Am fost şi eu la baza Mihail Kogălniceanu din România, cred că în luna februarie, şi am văzut cum SUA şi aliaţii au adus mai multe trupe. Acum, Franţa conduce un grup de luptă şi s-a trecut de la patru la opt grupuri de luptă (în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania plus Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, n.red.)”, a mai spus Jens Stoltenberg.

Sincron secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:14 0:00
  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani ai carierei. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG