Linkuri accesibilitate

Revoltele din Iran au cuprins 180 de orașe. Peste 2.300 de arestări, zeci de morți, dintre care 5 sub 18 ani


Un protestatar împotriva regimului aflat la putere în Iran ține o pancartă cu mesajul „Iran liber” în timpul unei adunări în fața Ambasadei Iranului, în centrul Londrei, pe 9 ianuarie 2026.
Un protestatar împotriva regimului aflat la putere în Iran ține o pancartă cu mesajul „Iran liber” în timpul unei adunări în fața Ambasadei Iranului, în centrul Londrei, pe 9 ianuarie 2026.

Pe scurt

  • Radio Farda, postul de radio RFE/RL, a verificat moartea a 35 de protestatari. Unele grupuri pentru drepturile omului susțin că numărul real este mult mai mare și că peste 2.000 de persoane au fost arestate.
  • Organismul de supraveghere cibernetică NetBlocks afirmă că Iranul se confruntă cu o „pană de curent națională de internet”.
  • Jurnaliștii sunt avertizați de autorități să nu relateze nimic despre proteste.
  • Comercianții din zonele kurde ale țării au intrat în grevă în semn de sprijin pentru protestatari.
  • În urma comentariilor președintelui american Donald Trump, care a avertizat în două rânduri explicit că Washingtonul va da o lovitură severă Teheranului dacă acesta va ucide protestatari pașnici, Consiliul de Apărare al Iranului a avertizat că republica islamică nu se va limita la a răspunde după un atac al adversarilor săi.

Protestele din Iran au intrat sâmbătă în a 14-a zi, dar nu există informații precise despre numărul deținuților din diferite orașe.

Iranienii au ieșit în stradă în urmă cu 14 zile din cauza creșterii prețurilor, a inflației și a deprecierii monedei. Protestele economice s-au transformat în scurt timp în proteste politice, în cea mai mare amenințare la adresa regimului islamic din ultimii ani.

Până în prezent, autoritățile judiciare și de securitate din Iran nu au oferit nicio explicație cu privire la numărul deținuților, locul de detenție sau starea lor.

În ultimele zile, sute de persoane au fost arestate, inclusiv adolescenți.

Deputatul iranian Abdolvahed Fayazi, membru al comisiei pentru educație și cercetare a parlamentului iranian, a confirmat arestarea copiilor și adolescenților.

Înainte de oprirea furnizării internetului la nivel național, el a afirmat într-un interviu acordat agenției de știri semi-oficiale ILNA că „sistemul judiciar îi va trata în conformitate cu drepturile copiilor, adolescenților și tinerilor din republica islamică”.

Agenția de știri pentru Drepturile Omului (HRANA), care acoperă știri legate de drepturile omului, a relatat că cel puțin 2.311 persoane au fost arestate în primele 13 zile ale protestelor și că au loc demonstrații în 512 zone din 180 de orașe și că furnizarea internetului a fost întreruptă aproape total tocmai pentru a împiedica răspândirea revoltelor.

Protestele se intensifică în Teheran, în timp ce accesul la internet este restricționat în Iran
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00

Amnesty Internațional a declarat că oprirea internetului are ca scop ascunderea numeroaselor încălcări ale drepturilor omului făcute de regimul iranian.

Deși nu există informații precise cu privire la numărul de persoane ucise în proteste, ONG-ul iranian pentru Drepturile Omului vorbește de 45 de victime până în a 12-a zi a protestelor, în timp ce HRANA a declarat că au murit 65.

Radio Farda, postul RFE/RL a confirmat până acum identitatea a 35 dintre persoanele ucise, dintre care cinci erau adolescenți sub 18 ani.

Unele grupuri pentru drepturile omului susțin că numărul real este mai mare și că peste 2.000 de persoane au fost arestate.

Secretarul de stat american Marco Rubio a scris sâmbătă, pe X, că „Statele Unite sprijină curajosul popor iranian”.

Între timp, Pakistanul și-a sfătuit cetățenii să „evite orice călătorie inutilă” în Iran.

Apelul prințului moștenitor în exil

Prințul Reza Pahlavi, fost prinț moștenitor al Iranului aflat în exil și o figură proeminentă a opoziției, a emis din nou un mesaj de susținere pe rețelele de socializare pentru protestatari, spunându-le că „au câștigat admirația lumii prin curajul și statornicia voastră”.

El a descris „prezența lor magnifică pe străzi” în urmă cu o seară, în a 13-a zi de protest ca pe „un răspuns zdrobitor la amenințările liderului trădător și criminal al republicii islamice [ayatollahul Ali Khameini]. Sunt sigur că a văzut aceste imagini din ascunzătoarea sa și a tremurat de frică”.

Prințul moștenitor în exil, avocatul Reza Pahlavi, fiul cel mai mare al ultimului Șah al Iranului, aici la o întâlnire cu ministrul israelian al informațiilor - Tel Aviv, 19 aprilie 2023
Prințul moștenitor în exil, avocatul Reza Pahlavi, fiul cel mai mare al ultimului Șah al Iranului, aici la o întâlnire cu ministrul israelian al informațiilor - Tel Aviv, 19 aprilie 2023

De asemenea, el a făcut apel la „lucrătorii din sectoare cheie ale economiei, în special transporturi, petrol, gaze și energie, să înceapă o grevă la nivel național”.

El a spus că o astfel de mișcare ar face protestele „mai puternice”, prin tăierea „ajutoarelor financiare vitale” pentru a „îngenunchea complet republica islamică și aparatul său represiv uzat și fragil”.

De asemenea, el i-a îndemnat pe protestatari să se întoarcă pe străzi în weekend, purtând simboluri naționale, și să se pregătească să ocupe și să mențină ocupate centrele orașelor.

Pahlavi a făcut apel, de asemenea, la membrii forțelor de securitate să întrerupă represiunea statului din interior și a declarat că se pregătește să se întoarcă în Iran pentru a fi alături de popor în ceea ce a descris ca fiind victoria iminentă a unei „revoluții naționale”.

știre în curs de actualizare

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG