De pildă, înainte de contestații, în urmă cu un an, 73,5% dintre elevi au luat notă de trecere la Evaluarea Națională.
Datele Ministerului Educației mai arată că doar 429 de candidați au obținut 10 curat la examen, în timp ce opt elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă, iar lucrarea lor a primit nota 1.
De asemenea, la proba de Limba și literatura română au obținut note peste sau egale cu 5 peste 118.000 de candidați (80,6%), dintre care 1.956 au fost notați cu 10. La Matematică, 91.606 candidați (62,7%) au note peste sau egale cu 5 (cinci), iar 2.535 au obținut nota 10. La Limba și literatura maternă, 8.130 de candidați din cei 8.559 prezenți au obținut note mai mari sau egale cu 5.
Cele mai bune rezultate au fost înregistrate și în acest an în județul Brăila, unde 87,6% dintre elevii care s-au prezentat la examen au luat note peste 5, potrivit Edupedu. Județul a fost studiu de caz pentru Asociația Human Catalyst care a subliniat existența „fenomenului Brăila”, cu alte cuvinte școlile cresc artificial rata de promovare prin încurajarea neprezentării elevilor de clasa a 8-a la examen. Cei rămași pe dinafară vor fi repartizați automat la școlile profesionale.
Brăila este urmată în top de Cluj, cu 87,4% promovabilitate, și de Prahova, cu 84%.
La coada clasamentului sunt județele Mehedinți, cu 64,3%, Teleorman, cu 58%, iar județul cu cea mai mică rată de promovare este Giurgiu, cu 53,6%.
Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2019 vor fi afișate pe 29 iunie.
„Observăm cu ochiul liber faptul că, din punct de vedere al notelor, avem și vârfuri, din ce în ce mai puține, dar avem și foarte multe „pierderi”. 5 la mate pentru gimanziu ar trebui să însemne un indicator că viitorii cetățeni ai României vor putea să fie funcționali – vor putea să își amenajeze un apartament, să își cumpere gresie și faianță, vor putea să calculeze dacă pe o anumită ușă intră un anumit dulap, chestiuni din acestea care ne oferă o viață de calitate. Faptul ca nu reușim să îi dăm unui elev competențele de bază atât cât să se descurce în societate e mai important decât nota de la examen”, a explicat, pentru Europa Liberă, Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru Educație.
Goana după note este importantă, mai cu seamă că media generală de admitere este formată 80% din media de la Evaluarea Națională și 20% din media anilor de gimnaziu.
Evaluarea Națională tinde să devină însă un examen important mai cu seamă pentru elevii care își doresc să ajungă la licee bune, sugerează Daniela Vișoianu, în contextul în care învățământul de zece clase este obligatoriu, iar cei care fie nu se prezintă la testare fie au luat notă sub cinci vor fi repartizați și ei în licee sau școli profesionale.
„În România, acest examen este încărcat cu o semnificație foarte mare pentru că stabilește ruta copilului până la liceu, în ciuda faptului că învățământul este obligatoriu până la clasa a X-a”, argumentează președinta Coaliției pentru Educație.
Ea atrage atenția că locurile disponibile în liceele teoretice vor fi completate, în afara celor 106.000 de elevi care au promovat la Evaluarea Națională, de către cei care au luat note sub cinci: „în absența oricărui program național care să prevadă că ceea ce nu au știut bine pentru Evaluarea Națională se va recupera pentru un viitor examen de Bac, situația se va repeta și peste 4 ani”.
Iar explicația este simplă, în opinia sa: în condițiile în care și profesorul de liceu are o programă de respectat, mai ales că învățământul până la clasa a X-a este obligatoriu, nu are timp să stea „să îi învețe tabla înmulțirii sau ecuații cu o singură necunoscută” pe cei intrați cu note mici care vor avea astfel șanse foarte mici să își completeze cunoștințele.
Mai mult, sunt tot mai puțini elevi absolvenți de opt clase care ajung să dea Evaluarea Națională. Este o tendință care s-a observat și în alți ani, iar 2019 nu face excepție. De pildă, la examenul din acest an s-au înscris 155.000 de elevi, însă doar 146.000 s-au și prezentat la examen.
Astfel, anul trecut, din cei 169.000 de absolvenți de clasa a opta s-au prezentat la examen doar 142.000. Roxana Paraschiv, director de proiect în cadrul Salvați Copiii, a explicat anterior pentru Europa Liberă că diferența provine pe de-o parte din descurajarea copiilor de a merge la evaluarea națională pentru ca media școlii să nu fie dată peste cap, iar pe de altă parte mai sunt și cazuri speciale, cum ar fi copiii care au o curriculă adaptată și care nu dau Evaluarea Națională decât la solicitarea părinților.
În acest peisaj, și rezultatele elevilor la Evaluarea Națională s-au deteriorat în ultimii ani. Ponderea elevilor care iau note peste 5 la prima testare importantă din viața lor a scăzut. Astfel, rata de promovabilitate la Evaluarea Națională a fost de 73,6% în 2018, cu aproape patru procente mai puțin decât în anul anterior.
Toate acestea indică, după părerea președintei Coaliției pentru Educație, că modelul acestui tip de Evaluare Națională este „epuizat” și „depășit” fiindcă o astfel de testare ar fi trebuit să fie mai degrabă o evaluare pe baza unui portofoliu cu activitatea elevului la mai multe discipline, în mai mulți ani de gimnaziu.
„Dar în România orice încercare de reformă neexplicată este sortită eșecului. Sunt multe persoane care țin cu dinții de acest model fiindcă altul nu își pot imagina”, mai spune ea.
Facebook Forum