Linkuri accesibilitate

Analiză | Riscul democrației iliberale în România. Umbra serviciilor, plagiat, presă plătită de partide și proiecte secrete


Președintele Iohannis a susținut ideea unui guvern PNL - PSD, chiar dacă în timpul campaniei electorale din 2020 a promis că va lupta împotriva partidului condus de Marcel Ciolacu. Imagine de la bilanțul SRI, eveniment fără presă.

România se poate îndrepta cu actuala coaliție majoritară de 70% spre o democrație iliberală de tipul celei promovate de Viktor Orbán în Ungaria, avertizează politologii consultați de Europa Liberă. Țintele directe sunt controlul justiției, al presei independente și societății civile.

Coaliția se bucură de o largă majoritate în Parlament, ceea ce îi permite să aibă o atitudine uneori sfidătoare sau arogantă, remarcă analiștii. Legi scrise în secret, un premier acuzat de furt intelectual și un PSD care plătește pe ascuns presa se numără printre semnalele de alarmă.

Un bilanț al celor opt luni de guvernare în triada PNL – PSD – UDMR arată că majoritatea a paralizat orice formă de opoziție în Parlament. În schimb, a reușit să-și asigure bunăvoința unei părți a presei prin contractele încheiate cu banii publici, care se varsă din bugetul de stat în conturile partidelor.

Miza, spun analiștii consultați de Europa Liberă, o constituie controlul asupra justiției, presei și societății civilă. Pericolul pentru viitor îl constituie o democrație iliberală.

Politologii intervievați de Europa Liberă folosesc termeni precum „epocă de îngheț democratic”, „o guvernare profund iliberală” sau chiar metafore dramatice precum „capac pe mormânt”. Sunt termeni duri, admit analiștii, dar care reflectă evoluția tendințelor din primele opt luni de guvernare ale actualei Coaliții.

Justificată drept o Coaliție care oferă stabilitate într-un context geopolitic dificil, actuala majoritate parlamentară ignoră regulile transparenței, ale integrității sau ale dezbaterii publice. Rapoartele internaționale arată semne ale deprecierii, dar războiul din Ucraina a trecut în plan secund derapajele de la democrație, remarcă politologii.

„Scopul guvernării a fost să fie o guvernare stabilă, a fost întemeiată de Iohannis care a pus un general premier. Este ca un capac pe mormânt”, afirmă profesorul universitar Andrei Țăranu.

Acuze de furt intelectual în cazul premierului Ciucă

Fost șef al Statului Major și militar de carieră, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a avut o evoluție politică rapidă. Impus de președintele Iohannis pe listele PNL de la parlamentare, în 2020, potrivit declarațiilor lui Ludovic Orban, Ciucă a devenit în doi ani ministru al Apărării, senator, președinte PNL și premier.

Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, susține că o astfel de traiectorie politică nu e permisă într-o democrație stabilă.

„Faptul că a venit pe această traiectorie fulminantă din zona militară la conducerea democrației e o problemă structurală fundamentală”, susține Voicu.

Jurnalista Emilia Șercan de la Pressone l-a acuzat pe premierul Ciucă, la începutul anului, de furt intelectual. Potrivit jurnalistei, mai multe pagini din lucrarea de doctorat a prim-ministrului au fost plagiate. Premierul a negat, dar o analiză a CNATDCU, instituția care se putea pronunța, a fost blocată în instanță. Judecătorul care a luat decizia s-a pensionat, iar președintele Iohannis a semnat, vineri, decretul.

Profesorul Cristian Pîrvulescu spune că problemele geopolitice i-au permis premierului să acopere scandalul. Mai mult, PNL l-a ales președinte pe Nicolae Ciucă după apariția acuzațiilor de plagiat, fără să aibă o problemă de integritate.

Emilia Șercan a acuzat ministerul de Interne de o acțiune de kompromat la adresa sa după apariția unor fotografii pe un site din Republica Moldova, site apropiat de fugarul Cristian Rizea, ex-PSD.

„Ancheta Ministerului de Interne trenează de jumătate de an, ceea ce pune numeroase semne de întrebare”, subliniază Cristian Pârvulescu.

Politologul Andrei Țăranu ironizează decizia instanței în cazul premierului Ciucă, care a scris în motivare că afectează stabilitatea guvernului.

„Ordinul de unitate la nivelul tuturor organismelor de putere din România a fost să nu se atace guvernul. Oricine atacă guvernul face jocurile Rusiei și ale lui Putin, asta văd din ce în ce mai des”, remarcă profesorul, care spune că o astfel de stare s-a regăsit în epoca Năstase, în perioada 2000 – 2004.

Umbra serviciilor secrete, adaugă Andrei Țăranu, însoțește democrația românească.

„Nu știu dacă sunt doar servicii secrete sau și instituțiile de forță. Ea apare în toate conversațiile, analizele. Pare destul de greu de eliminat această umbră din subiectul politic. Pare să fie oriunde în subiecte, vezi și cazul Emilia Șercan”, spune profesorul pentru Europa Liberă.

Dacă implicarea serviciilor secrete în soluționarea acuzațiilor de plagiat la adresa premierului Ciucă sau în cazul Emilia Șercan nu sunt dovedite, rapoartele internaționale au atras atenția asupra problemelor legate de presă. Amenințarea jurnaliștilor este un fapt, iar organismele internaționale au tras semnalele de alarmă.

Puterea serviciilor secrete și misterul redactării pachetului de legi privind securitatea națională

În plin război în Ucraina după atacul Rusiei, în societatea românească a apărut ideea modernizării pachetului de legi privind securitatea națională. Subiectul a fost lansat în luna februarie, iar ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a vorbit despre un astfel de pachet.

Timp de trei luni, politicienii nu au spus cum vor să schimbe legile, nu au adus vreun proiect în dezbatere publică. La sfârșitul lunii mai, premierul Ciucă anunța sec că pachetul este aproape finalizat, fără alte comentarii despre ce conține.

Președinții PNL, PSD și UDMR au primit proiectele legilor securității naționale înainte de luna mai, dar nu au dezvăluit public ce conțin. G4Media a publicat în exclusivitate proiectele, iar instituțiile publice au confirmat că s-a lucrat pe această variantă, care conținea mai multe propuneri controversate. Puterea serviciilor secrete ar fi crescut.

Președintele Iohannis a admis că anumite pasaje din legile securității naționale au fost elaborate și de experți de la Palatul Cotroceni, dar a negat că a văzut pachetul de legi care urma să fie trimis guvernului.

Cine a scris legile securității naționale?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:29 0:00

Din toate declarațiile publice rezulta că partidele politice din actuala majoritate nu au avut vreun rol în redactarea pachetului de legi privind securitatea națională. O democrație în care principalii lideri politici urmau să primească pachetul scris de serviciile secrete, spun politologii, fără ca serviciile secrete să aibă dreptul legal de inițiativă legislativă.

„S-a testat reacția societății civile cu documente elaborate în laboratoarele serviciilor secrete”, este opinia lui Cristian Pârvulescu. Niciun parlamentar nu a putut confirma că a fost informat despre pachetul de legi sau că a lucrat la elaborarea lui. Nici Comisia de Control a activității SRI nu a avut cunoștință.

Cine a scris legile securității naționale?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:09 0:00

Pârvulescu subliniază că pachetul de legi a creat îngrijorare și a consolidat imaginea că România devine un stat cu tendințe militariste, în care serviciile secrete capătă o pondere importantă.

În loc de modernizare, pachetul de legi avea un aspect retrograd.

„Pachetul de legi urmărește o întoarcere în timp, când civilul era subordonat militarului. Lucrul acesta dăunează democrației, mai ales uneia insuficient consolidate”, avertizează Ovidiu Voicu.

Consolidarea puterii serviciilor secrete în detrimentului factorului civil arată un interes direct al oamenilor din zona militarizată, servicii și Armată, de a căpăta o influență sporită în zona economică și politică, crede Voicu.

Profesorul Andrei Țăranu consideră că legile au fost „baloane de încercare pe care structurile din umbră le-au lansat să vadă în ce măsura societatea este atentă”.

El atrage atenția asupra altui pericol: foarte puține publicații media au fost fost atente, iar multe s-au făcut că nu văd subiectul, deși el era pe masă și toată lumea se uita la el.

O posibilă explicație ar putea-o constitui banii care pleacă din conturile partidele spre cele ale patronilor din mass-media. Contractele nu sunt publice, totul este secret, ceea ce conferă un ascendent al politicului asupra presei.

Cumpărarea presei de partide. A patra putere este ținută în lesă. Modelul Viktor Orbán

„În mod paradoxal, presa din România este mai jos decât presa din Ungaria, care 90% e controlată de stat. În România, presa e deținută într-o proporție uriașă de niște grupuri de interese, care sunt în conivență cu statul”, spune profesorul Andrei Țăranu, citând date din ultimul raport privind statul de drept în România.

Unele grupuri media, remarcă politologul, se transformă în transmițătoarele de imagine ale partidelor care se află la Palatul Victoria.

El atrage atenția asupra unui fenomen periculos, început în 1992, prin care în locul unei prese reale, România are fantome de presă sau de societate civilă, plătite de partide din banii publici.

Marcel Ciolacu, președintele PSD, deși a promis reforma partidului și transparență, nu a depășit modelul predecesorilor săi la acest capitol: plătește presa, dar refuză să spună unde s-au dus banii publici.

Modelul ungar e menționat și în analiza profesorului Cristian Pîrvulescu. Acesta spune că presa din România începe să își piardă rolul de cenzor și a patra putere în stat dacă depinde de banii partidelor.

„Situația democrației românești devine îngrijorătoare, cu riscul de a se transforma într-o democrație iliberală, atât de dragă lui Viktor Orbán. Dacă nu există presă, șansele de a informa opinia publică devin tot mai mici. E modelul lui Orbán. Pentru UDMR, Viktor Orbán s-a ocupat să controleze presa maghiară din Transilvania de multă vreme”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.


Într-o democrație iliberală regăsim atacul asupra statului de drept, eliminarea presei libere și distrugerea societății civile, precizează profesorul.

El critică maniera în care Marcel Ciolacu se raportează la relația cu presa.

„Subvenția s-a mărit în 2018, pe vremea lui Liviu Dragnea. Scopul a fost influențarea mass-media, după modelul Poloniei și Ungariei. Domnul Ciolacu refuză să transmită informațiile, e grav. Cei din PSD au criticat formal iliberalismul lui Liviu Dragnea, dar nu a avut loc nicio schimbare semnificativă privind deschiderea partidului. Transparența este esențială într-o democrație”, conchide Pîrvulescu.

Legea 544/2001 prevede că toate entitățile care folosesc bani publici, inclusiv partide, au obligația să ofere informațiile despre cum au cheltuit fondurile. Mai multe instanțe din România au confirmat acest lucru, după ce PSD a fost dat în judecată pentru că a refuzat accesul la informațiile de interes public.

Centrul pentru Inovare Publică a câștigat, în primă instanță, procesul cu PSD pentru contractele încheiate în 2020. Procesul a început în februarie 2021, iar recursul va fi judecat din septembrie 2022. Cel mai probabil, procesul se va finaliza în 2023.

Într-un alt proces pierdut de PSD cu Centrul pentru Investigații Media, condus de jurnalistul Ovidiu Vanghele, Marcel Ciolacu a refuzat să ofere informațiile și după decizia finală.

„E o aroganță a domnului Ciolacu, refuză să răspundă, dar și o parte a planului. Banii care trec prin partidele politice sunt esențiali să țină sub control presa. Să-i facă să tacă pe cei incomozi, dându-le apă la moară celor care spun ce trebuie”, afirmă Ovidiu Voicu.

El face o legătură între banii plătiți de PNL și lipsa știrilor pe anumite site-uri despre acuzațiile de plagiat la adresa premierului sau despre legile securității naționale.

„Marcel Ciolacu credeți că s-a schimbat peste noapte după ce a ajuns președintele PSD? Nu, e același tip de politician pentru care legea e facultativă, dacă poate să o fenteze”, a spus Ovidiu Voicu.

Graba pentru legi noi pentru justiție și educație

Miniștrii Educației și Justiției au venit, în mijlocul verii, cu două proiecte majore: noi legi ale Justiției și Educației.

Magistrații, dar și profesorii, au acuzat modul în care au acționat deținătorii celor două portofolii.

În cazul justiției, Europa Liberă a prezentat cum conținutul legilor s-a schimbat major de la Bruxelles la București. Graba pentru noul pachet al justiției este motivată că legile trebuie să primească votul în Parlament în toamnă pentru ca România să aibă șansa să rămână fără Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), un prim pas pentru accesul la spațiul Schengen.

Pachetul de legi din justiție ar putea constitui și o dorință a partidelor din Coaliție de a avea impunitate, crede Voicu.

„Ei (n.r. - partidele din Coaliție) trebuie să țină justiția sub control, în starea actuală, de nejustiție, în care a reușit să o ducă echipa domnului Dragnea cu Tudorel Toader, cu domnul Florin Iordache. Domnul Predoiu pune pe tavă exact acest lucru: nu schimbă nimic. Păstrează blocajele așa cum sunt, păstrează puterea cu zona nereformată din magistratură, păstrează Inspecția Judiciară și Secția Specială cosmetizate, nu schimbă nimic pentru a ține justiția sub control”, subliniază directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

În privința legilor educației, Voicu afirmă că reprezintă o ambiție personală a președintelui Klaus Iohannis, inițiator al proiectului România Educată, și a ministrului Cîmpeanu.

Profesorul Țăranu nu înțelege graba în domeniul educației, lipsa dezbaterii și bugetul anunțat de ministrul Cîmpeanu pentru ca noua lege să fie aplicată. El crede că o dezbatere de substanță se putea realiza.


Cristian Pîrvulescu definește acțiunea ministrului Educației drept „o procedură inadmisibilă, modalitate arogantă de a te raporta la o problemă importantă”.

Profesorul subliniază că deși vor fi depuse amendamente, majoritatea parlamentară este atât de puternică, încă poate să nu țină conte de ele.

Pericolul democrației iliberale

Deși România nu a fost încadrată în categoria democrațiilor iliberale, sunt semnale puternice că situația democrației se poate altera, arată analiștii.

„Partidele nu sunt unite de ideologie, de o viziune comună, ci de dorința de a direcționa cât mai mulți bani prin firmele apropiate. Avem o guvernare profund iliberală. Fără să o spună ca Viktor Orbán, liderii români construiesc o democrație iliberală în România. Una pe care să o manipuleze în interesul lor”, este opinia lui Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Nici Cristian Pîrvulescu nu este mai optimist. Definește actuala guvernare drept una a crizei geopolitice din regiune.

„Va dura cât va dura criza geopolitică. Cu cât va dura mai mult, cu atât situația democrației românești va deveni mai dificilă”, a declarat profesorul pentru Europa Liberă.

Andrei Țăranu observă o ruptură în interiorul societății și un sistem divide et impera.

„Medicii nu îi susțin pe profesori, profesorii nu îi susțin pe judecători, magistrații îi disprețuiesc și pe profesori și pe medici. Toată lumea îi disprețuiește pe bugetari”, comentează profesorul.

Protocolul Coaliției prevede ca din mai 2023 funcția de premier să revină PSD. În toate sondajele de opinie, PSD și PNL se află pe primele locuri, PSD variind în jurul a 35%, iar PNL între 20% - 25%. Cu toate acestea, 85% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

XS
SM
MD
LG