Cu toții suntem diaspora, potrivit teoriei Out of Africa. În schimb, diaspora e un cuvânt grecesc, care etimologic e format pe rădăcina lui spor, sămânță.
Sigur, grecii s-au răspândit istoric în felul acesta, în jurul Mediteranei și al Mării Negre, ducând cu ei, fiecare, tradițiile și dialectul cetății de origine.
Nu doar grecii, dar și mai puțin cunoscuții fenicieni, cartaginezii, care de asemenea s-au răspândit în întreaga Mediterană. De altfel, principala diasporă istorică rămâne cea a evreilor, poporul cel mai răspândit vreodată, pe întreaga planetă.
În vremuri mai recente, primele exemple de diaspora masivă au fost irlandezii și italienii. În ambele cazuri, cum se întâmplă des cu diaspora, motivele exilului unei mase de oameni au fost economice.
Emigrația irlandeză a avut loc în sec. al XIX-lea, când jumătate din populația insulei a plecat să se stabilească în restul Imperiului Britanic și în SUA din pricina a ceea ce a fost numit Marea Foamete.
Tot sărăcia a împins sute de mii de italieni să emigreze in sec. XX, iar exodul a continuat până în anii 1970, un număr important de italieni emigrând, de pildă, în Belgia, atrași de expansiunea industrială și minieră de după al Doilea Război Mondial, când mase de italieni din sud s-au stabilit în sudul francofon al Belgiei, în regiunea munților Ardeni, pentru a lucra în mine și oțelării. De atunci datează importanta minoritate italiană a Belgiei, din care a ieșit și fostul prim-ministru socialist Elio Di Rupo.
Românii au azi o diaspora mult mai importantă decât majoritatea țărilor est-europene...
În perioada avântului industrial de după al Doilea Război Mondial, multe țări ale Europei occidentale au făcut apel la asemenea lucrători din țări sărace, Franța din fostele colonii ale Maghrebului, de pildă, sau Germania care a chemat acei Gastarbeiter turci, care nu aveau să mai plece, formând în Germania cea mai importantă diasporă turcă.
Românii au azi o diaspora mult mai importantă decât majoritatea țărilor est-europene. Cele mai multe țări europene acordă dreptul de vot cetățenilor din diaspora, deși unele o fac cu anumite limitări. De pildă, Marea Britanie retrage dreptul de vot cetățenilor care au locuit în străinătate mai mult de 15 ani.
Invers, Italia le plătește cetățenilor italieni drumul dacă locuiesc într-o țară fără ambasadă italiană și doresc să meargă acasă pentru a lua parte la alegeri.
Diaspora este considerată, în sensul mai restrâns și mai precis, ca fiind răspândirea unui populații care mai are totuși un un punct de plecare real încă existent, un loc ce se poate numi acasă. Evreii sau irlandezii se califică astfel pentru denumirea de diaspora.
Este greu însă a considera romii o diaspora, dat fiind că ei nu au un punct precis de plecare și că nimeni în India, locul de unde au emigrat acum un mileniu, nu vorbește o limbă care ar putea fi considerată limba rom. Romii sunt doar un popor împrăștiat, iar casa lor e planeta.
***
Republica Moldova trece acum prin al patrulea val de emigrare. El a început cam în 2011 și continuă până în prezent.
Primul val, cel de după imediata destrămare a URSS, a cuprins în special minoritățile etnice care părăseau R. Moldova și plecau cei mai mulţi în Rusia, Israel, Germania, Ucraina şi SUA, se spune într-un studiu realizat de Centru de Cercetări Demografice.
A urmat apoi valul emigrației clandestine a forței de muncă în statele din sudul Europei, inclusiv Grecia, Italia, Spania, Portugalia și Republica Cehă. Cele mai mari pierderi migraţionale Moldova le-a suportat în cel de-al treilea val de emigrări, care a început la mijlocul anilor 2000.
Începând cu anii 2014-2015 s-au intensificat fluxurile emigraționale spre țările Europei de Vest...
Între 33 şi 43 de mii de moldoveni plecau anual în străinătate. Anume în acea perioadă ţările gazdă au început să ofere amnistie muncitorilor ilegali din afara UE, inclusiv moldovenilor, iar R. Moldova a semnat mai multe acorduri cu state europene în domeniul migraţiei. Tot în acea perioada emigranții moldoveni au obţinut dreptul la reîntregirea familiilor. Prin urmare, a crescut numărul copiilor emigranţi.
Tatiana Tabac este cercetător științific la Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Naţional de Cercetări Economice. Ea spune că noul val de emigrare care a început în 2011 şi continuă în prezent se caracterizează prin scăderea intensității emigrației în Portugalia, Spania, Cehia și Italia. Începând cu anii 2014-2015 s-au intensificat fluxurile emigraționale spre țările Europei de Vest - Germania, Franța și Marea Britanie. O parte din aceste fluxuri reprezintă migranții plecați la muncă. O altă parte este migrația familiilor tinere, în special în Germania și Marea Britanie, spune experta:
„Un factor care a influenţat este redobândirea cetăţeniei României, care le-a permis emigrarea legalizată în ţările UE şi dreptul de a munci legal. Dar cel mai important factor, după părerea mea, este că de la 1 ianuarie 2014 au fost ridicate restricţiile faţă de România de către ţări principale ca Franţa, Marea Britanie, Austria, Olanda, Germania. Până atunci România nu avea drepturi depline de a angaja legal la muncă în aceste ţări. După ce aceste restricţii au fost ridicate se observă o tendință nouă de emigrare anume spre aceste ţări.”
Fiecare al patrulea tânăr din R. Moldova este plecat peste hotare la lucru sau în căutarea unui loc de lucru...
În Moldova, ca şi în alte state, nu există date statistice care ar reflecta numărul exact al celor care au ales străinătatea. Potrivit unor date, anual circa un procent din populaţie părăseşte ţara. Biroul Naţional de Statistică anunţa recent că fiecare al patrulea tânăr din R. Moldova este plecat peste hotare la lucru sau în căutarea unui loc de lucru. De regulă statisticile oficiale subestimează numărul real al emigranților.
Experta Tatiana Tabac spune că unul din instrumentele de a estima numărul aproximativ de emigranţi moldoveni sunt recensămintele din statele în care aceştia s-au stabilit:
„Sunt datele de la ultimele două runde de recensăminte din 2001 şi 2011. Dacă e să luăm toate ţările, inclusiv Rusia, Italia, Spania, Irlanda, Germania, Franţa, Turcia, România, Anglia, Portugalia, Cehia, SUA, Canda, deci toate ţările, am estimat un stoc de 585 de mii de populaţie care s-a născut în R. Moldova, iar la data recensământului din 2011 erau în ţările gazdă. Dacă adăugăm datele recensământului din 2008 din Israel, atunci avem 690 de mii.”
Deşi în ultimii ani moldovenii au început să se reorienteze dinspre Est spre Vest, totuşi, Federaţia Rusă rămâne deocamdată principala ţară în care emigrează moldovenii. Urmează diaspora din Italia.
De altfel, Rusia a ocupat şi continuă să ocupe un loc de frunte în clasamentul ţărilor de unde vin cele mai multe remitenţe, adică bani trimiși de moldovenii care muncesc acolo. Numai că tendinţa este de descreştere: în doar câţiva ani suma s-a înjumătăţit şi scăderea continuă, constată un recent raport al BNM.
Experţii pun fenomenul pe seama căderii rublei şi slăbirii economice a Rusiei. Drept urmare, moldovenii s-ar reorienta treptat dinspre Rusia spre Occident, admit analiştii. Statisticile ruseşti sugerează că numărul muncitorilor moldoveni din Rusia s-ar reduce anual cu 45 de mii.
