Parlamentul celebrează miercuri 15 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, eveniment la care participă și Jean-Yves Le Drian, ministrul pentru Europa şi Afaceri externe al Franței, țară care a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie.
Un sondaj INSCOP realizat în luna ianuarie arată că a crescut percepția românilor privind avantajele aderării la UE.
Astfel, 54,9% dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% consideră că nu.
În privința unui așa-zis ROEXIT se opun majoritatea dintre cei întrebați: 71,7% nu vor ca România să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 25,2% ar fi de acord și 3,1% nu știu sau nu răspund.
Sondajul mai arată că 63,2% dintre români consideră că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine din punct de vedere economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene, în timp ce 29,4% consideră contrariul.
Dezvoltarea nivelului de trai din ultimii 15 ani poate fi arătat prin câteva date statistice:
| Produs Intern Brut | 174 miliarde dolari | 248 miliarde dolari |
| PIB pe cap de locuitor | 8.360 dolari | 12.896 dolari |
| Salariul mediu net | 1.042 lei | 3.517 lei |
| Rata sărăciei relative | 24,6% | 23,4% |
| Rata sărăciei (mai puțin de 5,5 $/zi) | 29,5% | 10,9% (în 2018) |
| Speranța de viață | 72 ani | 76 ani |
| Nivelul de satisfacție al vieții | 49% | 65% (în 2019) |
Surse: Banca Mondială, INS, Trading Economics
Pe lângă fondurile europene masive primite de România, analistul economic Dragoș Cabat spune că cei 15 ani de UE „au însemnat investiții străine directe și o echilibrare, o aducere pe linie a mediului de afaceri concurențial, care a adus beneficii. Extinderea mult mai rapidă a unei piețe de desfacere pentru produsele românești”.
Restanțele aderării la UE
Dacă intrarea în Uniunea Europeană a adus beneficii precum libera circulație, România are capitole la care lucrurile încă trenează.
Unul dintre ele este Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Pentru că la momentul aderării România avea nevoie de o reformă judiciară, probleme de corupție la nivel înalt și un nivel mare de criminalitate organizată, Comisia Europeană a instituit mecanismul de cooperare și de verificare.
Măsura a fost gândită ca fiind tranzitorie, însă și după 15 ani se discută despre ridicarea MCV.
Elena Calistru, președinte și cofondator al asociației Funky Citizens, spune că România are în continuare probleme în zona statului de drept, independența justiției și a luptei anticorupție pentru că nu îndeplinea oricum toate criteriile de aderare.
„Există progrese, dar este clar că eforturile din perioada de preaderare au fost mult mai intense decât postaderare. În zona asta, România s-a comportat conform vorbei străbune: te-ai văzut cu sacii în căruță și cam asta a fost. (...) E suficient să ne uităm la discuțiile privind desființarea SIIJ. Nu există voința politică ca după atâția ani să închidem capitolul Justiție și Afaceri Interne, ultimul și cel mai greu de care s-a discutat în momentul aderării”, a spus ea, pentru Europa Liberă.
Un alt capitol restant este intrarea în spațiul Schengen, prevăzut în tratatul de aderare. Circulația în acest spațiu presupune lipsa controalelor la frontieră, dar țările trebuie să-și asume, printre altele, responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE.
„Deși partea tehnică de Schengen era aproape îndeplinită - cu semne de întrebare pentru că s-a văzut că protecția granițelor nu era chiar beton și intră din afara UE avioane cu țigări și eșuează pe malul Mării Negre șalupe cu tone de droguri - nu ăsta e motivul pentru care n-am intrat, ci cele din MCV. Până nu se încheie MCV-ul nu ne lasă în Schengen, este o chestiune politică asumată. Iar pe MCV nu suntem aproape de îndeplinirea condițiilor, uitați-vă ce tărăboi este pe Secția Specială”, a spus Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, pentru Europa Liberă.
Liderii politici actuali, mai rupți față de UE decât cei de acum 15 ani
În acest moment, perspectivele privind aderarea la Schengen în 2022 sunt mici. Noul premier Nicolae Ciucă declara la finalul anului trecut că este un obiectiv, dar că nu poate garanta că se va întâmpla pentru că „nu depinde doar de noi”.
Depinde de politicienii din UE, iar Sorin Ioniță atrage atenția că liderii politici de la București nu au conexiuni cu ei.
„Ciucă - inexistente, că el nu e din partid. Ciolacu - inexistente, că nu există în Europa, nu vorbește limbi străine. La PNL nici nu știi de cine să zici. Cîțu nu conduce PNL-ul, oricum are relații inexistente în Europa. Suntem complet decuplați de familiile de partid, europarlamentarii lor nu știu să negocieze și nu joacă cu guvernul ăsta. Mai avea Iohannis niște relații, dar doamna Merkel nu mai e și între timp are o presă execrabilă în Germania după ce s-a sucit politic și nimeni nu-și explică de ce”, a mai spus el.
Liderii actuali ai României „sunt mai rupți față de UE față de cei de acum 15 ani, ba chiar acum 20 de ani”.
„Nu cred că a mai fost un alt moment în istoria recentă când absolut toți liderii de la guvernare nu au niciun fel de cuvânt, de relație. Nici nu cred că știu unde să sune un prieten, la Bruxelles, la Berlin, la Paris. Zero relații și atunci cum să-ți dea drumul pe o negociere politică cu Schengen? Pentru că ce trebuia făcut pe MCV n-ai făcut”, a completat președintele Expert Forum.
Aderarea la zona euro, în impas
Un alt obiectiv important este adoptarea monedei euro, termen prevăzut inițial în 2012 și amânat succesiv. Perioada de aderare la zona euro este acum undeva peste doi-patru ani.
„E o restanță pentru că nu ne putem îndeplini condițiile, nu pentru că europenii nu ne vor”, a precizat Dragoș Cabat.
România stă ceva mai bine când vine vorba despre fondurile europene. În cei 15 ani, România a accesat fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro, arată o analiză StartupCafe.ro.
În privința banilor publici, Elena Calistru menționează că există în continuare tendința ca achizițiile publice să aibă un risc mare de corupție, iar părți mari din buget sunt cheltuite discreționar.
„Dacă te uiți indicatorii macroeconomici, la cei de dezvoltare și la cei de transparență, stăm semnificativ mai bine decât înainte aderare. E clar că apartenența noastră la acest club select se simte”, spune co-fondatoarea Funky Citizens.
