România a fost invitată să adere la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), însă mai are de îndeplinit o parte dintre cerințe pentru ca acest lucru să se întâmple propriu-zis.
Studiul lansat vineri la Guvern arată că economia României şi-a revenit rapid după contracția din 2020 cauzată de pandemia de Covid, iar în termeni macroeconomici lucrurile arată bine.
„În ultimele două decenii, România a înregistrat o convergență rapidă către media OCDE a venitului pe cap de locuitor. De asemenea, economia s-a dovedit rezistentă: după o contracție profundă în 2020, declanșată de pandemia de coronavirus, activitatea și-a revenit rapid”, se precizează în raport.
OCDE mai arată că, în continuare, mai rămâne câteva provocări pe termen scurt și mediu.
„Creșterea recentă a inflației și noul val pandemic necesită politici macroeconomice prudente. În cele din urmă, sustenabilitatea fiscală trebuie să se îmbunătățească pentru a face față îmbătrânirii populației”, se mai arată în studiul economic.
Un capitol unde România a rămas cu mult sub media OCDE este cel al productivității, iar acest lucru poate fi rezolvat prin „reducerea barierelor concurențiale, creșterea capitalului uman, consolidarea cadrului de reglementare și îmbunătățirea infrastructurii de transport”, transmite Organizația.
Organizația mai recomandă României să profite de fondurile Uniunii Europene prevăzute în planul NextGeneration al Uniunii Europene pentru stimularea investițiilor privind tranziția ecologică și digitală.
Sărăcia este în continuare la un nivel ridicat, mai arată OCDE, iar unele grupuri întâmpină dificultăți în a se integra pe piața muncii: „Politicile active de pe piața muncii trebuie consolidate, iar accesul la formare este o condiție prealabilă pentru a aborda problema deficitului de competențe”.
În cele din urmă, studiul arată că pentru a ajunge la standardele OCDE România trebuie să îmbunătățească statul de drept și combaterea corupției.
Principalele constatări și recomandări
Studiul a identificat trei mari capitole în care sunt necesare măsuri: politici macroeconomice și financiare; îmbunătățirea bunăstării, a incluziunii și a creșterii ecologice; consolidarea creșterii productivității și a dinamismului întreprinderilor.
- Politici macroeconomice și financiare:
1. Problemă identificată: În pofida unei redresări rapide, riscurile la adresa perspectivelor sunt ridicate, în special din cauza noului val al pandemiei.
Soluție: Reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează, în timp ce direcționarea măsurilor către persoanele cele mai vulnerabile și afectate.
2. Deși datoria publică este încă scăzută, aceasta a crescut rapid, reducând spațiul fiscal și a crescut riscurile de finanțare.
Soluție: Stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitul bugetar pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice, în cazul în care redresarea ar evolua conform așteptărilor.
3. Capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor UE a fost limitată, în comparație cu cea a altor țări, după cum se reflectă în capacitatea slabă de implementare a proiectelor de investiții publice. Acest lucru ar putea afecta în mod negativ absorbția fondurilor UE din programul NextGeneration, care sunt esențiale pentru a sprijini redresării.
Soluție: Asigurarea punerii eficiente în aplicare a planului UE NextGeneration prin consolidarea coordonării între părțile implicate și monitorizarea mecanismelor.
4. Presiunile inflaționiste și riscul ca așteptările inflaționiste să se îndepărteze de ținta băncii centrale s-au accentuat. Banca centrală a început să majoreze rata dobânzii de politică monetară.
Soluție: Continuarea majorării treptate a ratei dobânzii de politică monetară dacă este necesar pentru a menține așteptările inflaționiste în interiorul intervalului țintă.
5. Este probabil ca rata creditelor neperformante să crească după ce se va încheia perioada măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate.
Soluție: Consolidarea regimului de insolvență pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare.
6. Sistemul de pensii este deficitar, iar ratele de înlocuire sunt scăzute.
Guvernul a început o revizuire a sistemului public de pensii pentru a
restabilirea sustenabilității financiare și îmbunătățirea gradului de adecvare în cadrul Planului de redresare și de reziliență.
Soluție: Creșterea stimulentelor pentru a munci mai mult timp, în special prin armonizarea cadrului juridic de pensionare legală a femeilor cu cea a bărbaților și creșterea acesteia în funcție de creșterea speranței de viață.
Revizuirea formulei de calcul a prestațiilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în același timp sărăcia la vârste înaintate.
7. Veniturile fiscale sunt scăzute din cauza respectării deficitare a legislației, ceea ce slăbește sustenabilitatea fiscală. Există, de asemenea, posibilitatea de a crește impozitele care afectează mai puțin creșterea economică, în special impozitele pe proprietate, precum și lărgirea bazei de impozitare.
Soluție: Continuarea modernizării și informatizării administrației fiscale în vederea îmbunătățirii colectării impozitelor, în special prin creșterea gradului de conformare fiscală.
Eliminarea ratelor reduse de impozitare și dispozițiile fiscale speciale ineficiente.
Creșterea impozitelor recurente pe bunurile imobiliare, în paralel cu scutirea celor mai sărace gospodării.
- Îmbunătățirea bunăstării, a incluziunii și a creșterii ecologice:
1. Problemă: Lansarea campaniei de vaccinare a fost lentă, iar rata de vaccinare rămâne relativ scăzută, în special în zonele rurale. Accesul la unele activități este condiționat de prezentarea unui certificat COVID-19 care să ateste vaccinarea sau un test negativ.
Soluție: Luați în considerare extinderea certificatului COVID-19 pentru a avea acces la o gamă mai largă de activități și pentru anumite profesii. Intensificarea eforturilor pentru a ajunge la populația rurală, prin multiplicarea numărul centrelor mobile de vaccinare și prin implicarea actorilor locali.
2. Prea puțini șomeri se înregistrează la serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Cheltuielile pentru politicile active de pe piața muncii sunt scăzute, în special în ceea ce privește programele de formare profesională.
Soluție: Dedicați mai multe resurse pentru a ajunge la persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunitățile marginalizate, precum și pentru programele de formare.
3. Prea mulți tineri părăsesc școala înainte să ajungă la un nivel superior. Închiderile de școli au adâncit decalajele de învățare și a accentuat inegalitatea în ceea ce privește accesul la educație. Programul Național de Redresare și de Reziliență include o serie de măsuri pentru a aborda aceste probleme.
Soluție: Accelerarea măsurilor de sprijinire a elevilor care riscă să abandoneze școala și remedierea decalajelor de învățare, în special în zonele defavorizate.
4. Înscrierea în învățământul preșcolar este scăzută, în special în rândul romilor și în zonele rurale. Serviciile de îngrijire pe termen lung sunt subdezvoltate, subminând participarea femeilor pe piața muncii. Investițiile privind servicii sociale sunt prevăzute în PNRR.
Soluție: Asigurarea unei educații și a unor servicii de îngrijire a copiilor preșcolari accesibile și de bună calitate, precum și asigurarea programelor de îngrijire pe termen lung.
5. Expunerea la niveluri foarte ridicate de poluare atmosferică și numărul aferent de decese premature depășesc în mod semnificativ media OCDE. Arderea de combustibililor solizi pentru încălzire și gătit are o contribuție importantă.
Soluție: Extinderea sprijinului acordat gospodăriilor pentru a renunța la sobele poluante
și pentru îmbunătățirea izolării clădirilor.
6. Mixul energetic este foarte dependent de cărbune, în timp ce ponderea energiei regenerabile, cu excepția biomasei, este încă scăzută.
Creșterea investițiilor în producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solare, prin extinderea sprijinului pentru noile instalații.
- Consolidarea creșterii productivității și a dinamismului întreprinderilor:
1. Presiunea politică asupra Direcției Naționale Anticorupție a slăbit lupta împotriva corupției.
Soluție: Furnizarea de resurse, autoritate și independență necesare Direcției Naționale Anticorupție pentru a desfășura investigații.
2. Instabilitatea legislativă deteriorează climatul de afaceri.
Soluție: Reducerea folosirii de ordonanțe de urgență și desfășurarea unui proces adecvat de evaluare a impactului înainte de a pune în aplicare noi legi.
3. Sistemul de autorizații și permisiuni impune o povară asupra întreprinderilor.
Soluție: Simplificarea sistemului, sporind utilizarea serviciilor online.
Discuții la Guvern și Palatul Cotroceni
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, s-a întâlnit astăzi, la București, cu președintele Klaus Iohannis, dar și cu premierul Ciucă. În ambele reuniuni, s-a precizat că aderarea României cât mai rapid la OCDE reprezintă o prioritate. Este prima întâlnire de acest nivel după ce anunțul privind începerea negocierilor pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Mathias Cormann a precizat că România se numără printre cei mai activi parteneri ai Organizației și că va exista sprijin pentru partea română în a-și îndeplini obiectivele stabilite legate de consolidarea instituțională și dezvoltarea economică și socială. Prezența oficialului OCDE la București are loc la invitația părții române.
„Deschiderea negocierilor de aderare la OCDE este un succes în sine. Pe bună dreptate, poate fi considerat cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO şi UE, pentru că aduce ţara noastră mai aproape de un etalon care va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată", a fost mesajul premierului Ciucă.
