Linkuri accesibilitate

România negociază găzduirea unui viitor Centru al UE pentru securitate cibernetică


Aducerea în România a unui Centru cu competențe în domeniul securității cibernetice ar reprezenta o lovitură de imagine pentru România, cred specialiștii în domeniu.

Surse guvernamentale susțin că România se înscrie în competiția pentru găzduirea unui centru european în domeniul securității cibernetice sau a unei agenții noi, care se va ocupa de cercetare și inovare.

Oficialii români vor să pornească o ofensivă în plan extern pentru a-i convinge pe partenerii europeni că țara noastră este capabilă să găzduiască un astfel de Centru de cercetare și inovare în materie de securitate cibernetică. Printre țările cu care România ar putea intra în competiție pentru găzduirea acestui centru se numără Spania și Estonia.

UE are deja un centru de securitate cibernetică, în Grecia, iar NATO are, de asemenea, un centru de excelență în acest domeniu, care funcționează în Estonia. Cel de-al doilea a fost înființat la Tallin, imediat după atacul din 2007 asupra Estoniei, care a avut loc pe fondul unei controverse cu Rusia referitoare la relocarea unei statui sovietice.

Noul centru, aprobat de UE, ar avea competențe din domeniul cercetării si inovării cybersecurity.

Planul privind noul Centru european cu competențe în securitatea cibernetică îi va avea în prim plan pe reprezentanții Guvernului, președintele Klaus Iohannis, dar și personalul diplomatic, au precizat surse din Executiv.

România își va depune candidatura după ce se va lua decizia finală în privința acestei instituții, încercând să convingă statele europene că are capacitatea de a găzdui acest Centru sau Agenție a UE.

„Președintele Iohannis va avea un rol important în a-i convinge pe oficialii germani că România este pregătită să găzduiască sediul noului Centru. Va trebui să convingem și Franța, este posibil ca în primăvară să fie invitat în țara noastră comisarul Thierry Breton”, au subliniat sursele citate.

Guvernul vede această mutare drept una importantă de imagine și susține că România este pregătită să asigure funcționarea unei astfel de instituții. Mai mult, liberalii se bazează pe specialiștii români în securitate cibernetică pentru a-i convinge pe partenerii din Uniunea Europeană.

  • România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia.

„În contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei", preciza SRI într-un comunicat din 2014.

  • România a devenit în iunie 2019 al 22 membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallin. Decizia a venit, potrivit SRI, „la capătul unui an în care Serviciul Român de Informații a participat activ la acțiunile de analiză tehnică și de instruire a experților internaționali”.

Directorul CERT-RO: „Agenția va consolida imaginea României"

Discuțiile privind constituirea unui nou Centru de securitate cibernetică, care se poate transforma și într-o Agenție a UE, se poartă de mai bine de un an la nivelul Uniunii. Tema a fost prezentă și în perioada când România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene.

Până în acest moment, România nu găzduiește nici o Agenție a Uniunii Europene.

„Această Agenție va consolida imaginea României pe plan extern. Cu siguranță vor fi niște eforturi reunite pentru că localizarea unei astfel de Agenții presupune un cumul de factori favorabili care trebuie promovați. Mediul academic, politic, Guvern, mediul economic, toți trebuie să își unească eforturile pentru a demonstra în primul rând că România are capacitatea și merită să dețină un astfel de Centru de competențe european în securitate cibernetică. E un avantaj mare de imagine, e un centru de competențe într-un domeniu tehnologic în care România nu stă rău deloc - securitatea cibernetică, unde România a demonstrat că are competențe puternice”, a declarat, pentru Europa Liberă, Cătălin Aramă, directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO).

Cătălin Aramă spune că noul centru european va fi complementar cu agenția de securitate cibernetică a UE, cu sediul în Grecia.

„Activitățile sunt complementare, nu se vor suprapune. Acest Centru de securitate cibernetică urmează să stimuleze coordonarea cercetării și inovării în materie de securitate cibernetică, se ocupă strict de cercetare și inovare în materie de securitate cibernetică”, a explicat directorul executiv CERT-RO.

Decizia va fi politică, la nivelul UE

Consiliul Uniunii Europene a decis pe 9 aprilie 2019 adoptarea unui regulament privind securitatea cibernetică, în care se prevede o Agenție a Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice pentru a prelua responsabilitățile Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).

Decizia din aprilie a fost precedată de cea din decembrie 2018, când s-a anunțat că ambasadorii statelor membre au aprobat legea privind securitatea cibernetică ca va transforma ENISA într-o Agenție permanentă a UE pentru securitate cibernetică.

Eșecul României cu Agenția UE pentru Medicamente

România și-a depus candidatura în 2017 pentru a găzdui Agenția UE pentru Medicamente (EMA), după ce aceasta urma să fie relocată de la Londra în urma Brexitului.

„România deține o expertiză consistentă în domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce privește numărul de absolvenți de școală medicală, iar, începând din 2007, 14.000 de români specializați în medicină și farmacie lucrează în țările Uniunii Europene. De asemenea, în București își au sediul numeroase instituții de profil, inclusiv laboratoare și companii farmaceutice (Institutul Național de Cercetare Cantacuzino, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan, Institutul Național Victor Babeș, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu) care au ca obiectiv gestionarea efectelor majore în situații de criză care pot afecta sistemul național de sănătate”, se arată în argumentația folosită în dosarul de candidatură.

România nu a avut însă succes cu această candidatură, Consiliul UE stabilind că viitorul sediu al Agenției Europene pentru Medicamente să fie la Amsterdam. Pentru a găzdui această Agenție și-au depus candidatura 18 orașe.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG