„Poziția exprimată de Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse privind încălcarea prevederilor Tratatului INF de către sistemul antirachetă NATO, ale cărui componente sunt desfășurate și la Deveselu, este complet irelevantă, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.
Reacția vine după ce ministrul de Externe Teodor Meleșcanu s-a consultat cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, după ce, joi, Moscova a solicitat SUA să distrugă sistemele de apărare antirachetă de tip MK-41, amplasate și în România, la Deveselu, în cadrul sistemului comun antirachetă NATO-SUA.
„Reiterăm că sistemul anti-rachetă NATO, ale cărui elemente sunt găzduite de România, nu are nici o capabilitate ofensivă, fiind un instrument pur defensiv, esențial pentru asigurarea securităţii spaţiului Euro-Atlantic. Conceptul scutului antirachetă al NATO reprezintă o acțiune proporțională cu amenințările actuale, care respectă toate angajamentele internaționale, inclusiv Tratatul INF. Orice încercare a Federației Ruse de a nega acest lucru constituie o flagrantă dezinformare și o încercare de a distrage atenția de la încălcarea reală a Tratatului INF de către statul rus”, mai precizează MAE.
SUA și Rusia au anunțat la începutul lunii februarie că renunță la Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), acuzându-se reciproc că încalcă de mai mult timp obligațiile acestui tratat. SUA acuză Rusia că dezvoltă și testează în teren un nou sistem de rachete, Novator 9M729, sau SSC-8, așa cum este denumit în codificarea NATO. Acest sistem, despre care nu există date tehnice publice, este suspectat că poate lansa rachete cu rază de acțiune de peste 500 de kilometri, folosind aceleași sisteme de lansare terestre ca și rachetele Iskander-M, lucru care încalcă prevederile Tratatului INF.
De partea cealaltă, Rusia acuză SUA că au încălcat obligațiile Tratatului INF, amplasând sisteme de lansare a interceptoarelor antirachetă, inclusiv la Deveselu, în România, și că aceste sisteme ar putea fi convertite în baze de lansare a unor rachete de tip Tomahawk. De asemenea, Rusia acuză folosirea dronelor de către americani, lucru care în viziunea Moscovei încalcă Tratatul. SUA, la fel ca și NATO, au negat în repetate rânduri aceste acuzații, arătând că rachetele interceptoare de tip SM-3, amplasate și la Deveselu, nu au capacitatea tehnică de a lovi ținte la sol, ci doar de a neutraliza alte rachete aflate deja în aer.
„Dacă Rusia nu își onorează obligațiile din Tratatul INF, prin distrugerea verificabilă a tuturor sistemelor sale 9M729, intrând în legalitate deplină și verificabilă, înainte ca retragerea SUA să intre în vigoare, peste 6 luni, atunci Rusia va fi purta singură responsabilitatea sfârșitului acestui Tratat”, arăta NATO, pe 1 februarie, într-un comunicat de presă emis în aceeași zi în care Mike Pompeo, secretarul de stat american, anunța la Washington că SUA se va retrage în decurs de 6 luni din Tratatul INF, dacă Rusia nu renunță la noul său sistem de rachete balistice intermediare.
Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a glumit joi, pe această temă, într-o conferință de presă.
„Când recent au declarat că o rachetă rusească modificată poate atinge distanța nu de 480 de kilomteri, ci de 520 km... Uitați-vă la hartă. Unde poate o rachetă cu rază de 520 de kilometri să atingă teritoriul american? În Alaska?!”, și-a dat tot el răspunsul, râzând.
Trebuie spus că o distanță similară, de aproximativ 500 de kilometri, desparte și coasta Crimeei de București.
