Comisia cere instanței să amendeze România cu 29.781 de euro pe zi, de la data pronunțării hotărârii şi până va pune în aplicare o hotărâre din 2018 care o obligă să închidă gropile de gunoi neconforme.
În plus, Comisia Europeană (CE) cere judecătorilor europeni să oblige România „la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro” din ziua următoare pronunțării hotărârii din 2018 și până când o va respecta.
Dacă cererea CE va fi acceptată și, ipotetic, dacă România ar închide cele 44 de depozite astăzi, 12 aprilie, guvernul român tot ar trebui să plătească 4,1 milioane de euro pentru neîndeplinirea sarcinilor în chestiunea gropilor de gunoi neconforme.
În cererea de chemare în judecată depusă pe 15 februarie, Comisia Europeană susține că „România nu poate invoca situații pur interne pentru a justifica neexecutarea hotărârii Curții”, exemplificând scuze precum realizarea unor studii de fezabilitate, a unor proceduri de expropriere, sau desfășurarea unor proceduri administrative, invocate de-a lungul timpul de autoritățile române.
Primul proces
După aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat să închidă peste 100 de depozite de deșeuri care funcționau fără autorizație. Termenul pentru transpunerea directivei era 2009.
În 2017, Comisia Europeană a deschis un proces împotriva României și reclama că „România nu a furnizat date care să permită Comisiei să verifice că, pe lângă încetarea funcționării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat”.
Atunci, judecătorii europeni nu au stabilit penalități pentru România.
După proces, Ministerul Mediului a arătat că, la nivelul anului 2018, „au mai rămas neînchise doar 13 depozite de deșeuri municipale neconforme și 38 depozite de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase”.
Ministerul atragea atunci atenția că „deși infringement-ul se răsfrânge asupra statului, nu trebuie să uităm că majoritatea acestor depozite neconforme se află în proprietate privată! Multe dintre acestea aparțin unor firme aflate în insolvență sau faliment, ale căror obligații de mediu sunt extrem de greu de recuperat de la practicienii în insolvență, către care s-au transferat”.
Proprietarii de gropi ilegale, ținuți la secret
Care este situația la zi? Ministerul Mediului ne-a transmis că autoritățile „întreprind în continuare eforturi deosebite pentru conformare” și că „din cele 44 de depozite, două au fost închise până în prezent și, prin finanțare de la Fondul pentru Mediu, încă șapte depozite de deșeuri municipale sunt în fază avansată de închidere”.
Ministerul nu ne-a transmis date despre proprietarii celor 44 de depozite ilegale pe motiv că „fac subiectul unei proceduri de infringement în fază contencioasă, aflată în derulare, deci nu se pot transmite informații detaliate referitoare la acestea”.
Cu referire la propunerea de acordare de sancțiuni și penalități, ministerul Mediului ne-a precizat că, împreună cu ministerul de Finanțe, ministerul Dezvoltării și cu agentul guvernamental al României pe lângă CJUE „analizează aceste propuneri, urmând să transmită punctul său de vedere argumentat la CJUE în termenul solicitat”.
Gropi ilegale nou înființate
Dan Trifu, președintele asociației Eco Civica, o organizație reprezentativă în domeniul ecologiei, spune că statul român știa despre aceste gropi de gunoi de foarte mult timp și că, în ultimii ani, ar fi apărut și alte depozite ilegale.
„În jurul Bucureștiului au apărut zeci de hectare de teren ocupate cu astfel de deșeuri și normal că Uniunea Europeană, prin informațiile primite, a realizat care este adevărul și propune sancționarea României cu 30.000 de euro pe zi amendă pentru faptul că nu s-a conformat obligațiilor pe care și le-a asumat”, a declarat Dan Trifu.
Pierderi de 4 miliarde de euro pe an
El mai susține că sancțiunea cerută este destul de blândă, având în vedere că alte state plătesc și 100.000 de euro pe zi după ce au fost amendate de justiția europeană în chestiuni grave de mediu.
„Avem o parte a poporului indisciplinată, dar vina aparține autorițăților. De ce? Dacă s-ar colecta separat, la sursă, atunci nu prea mai ai ce să arunci. De ani de zile am emis niște acte legislative pe care nimeni nu le respectă și ajungem în această situație dezastruoasă în care îngropăm peste 4 miliarde de euro deșeuri reciclabile pe an. Tot noi suferim că plătim aceste amenzi. Dăm niște legi pentru a fenta Uniunea Europeană.”
„România nu face mai nimic, mereu trebuie împinsă de la spate, mereu trebuie avertizată și amenințată, iar vina este aruncată pe ONG-uri care ar transmite informații eronate Bruxelles-ului”, a mai declarat Trifu.
Milioane de metri cubi deșeuri din construcții
Fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, este convins că depozitele ilegale de deșeuri au crescut ca număr în ultimii ani, autoritățile fiind depășite de amploarea fenomenului.
„Avem multe alte depozite care se dezvoltă la marginea comunelor de pe lângă București. Am găsit depozite ilegale în localitățile Chiajna sau în Popești Leordeni, depozite care însumează milioane de metri cubi de deșeuri. Dacă autoritățile nu au fost în stare să ia măsuri față de depozitarea a milioane de metri cubi în proximitatea Bucureștiului, am îndoieli de capacitatea de a ecologiza, de a închide aceste depozite neconforme. Nu am văzut nicio soluție strategică adoptată de guvernul României în acest sens”, ne-a declarat Berceanu.
