Linkuri accesibilitate

Românii se declară cei mai religioși europeni


Slujbă la Catedrala din Timișoara cu 1000 de credincioși

55% dintre adulții din România se declară foarte religioși, potrivit unui studiu din decembrie 2018 al Pew Research Centre, care a avut în vedere 34 de state europene.

România a ieșit pe primul loc între toate țările europene, în condițiile în care cei care au răspuns la întrebările institutului american s-au declarat foarte religioși.Tot jumătate din populația adultă s-a declarat „foarte religioasă” în Armenia, Georgia și Grecia, în vreme ce estonii, danezii și cehii s-au inclus în aceeași categorie în proporție de 7-8%.

64% dintre românii care au participat la studiul Pew Research au spus că ei cred în Dumnezeu cu certitudine absolută, iar 44% au spus că se roagă zilnic. Jumătate dintre românii care au fost intervievați au mai arătat că merg la biserică cel puțin o dată pe lună, iar religia este foartă importantă în viața lor.

De asemenea, într-un alt studiu al Pew Research Centre, pentru români religia este o componentă importantă de definire a identității naționale. Cum se arată în raport, 76% dintre români consideră că a fi bun român înseamnă să fii creștin (fie ortodox sau catolic), o caracteristică întâlnită în Estul Europei, cum ar fi Armenia și Georgia, în Serbia, dar și în Grecia, unde proporția este mai mare decât în România cu câteva procente.

De cealaltă parte sunt letonii, suedezii, estonii, danezii și belgienii, care în proporție de 11 până la 19 % cred că a fi un bun creștin e același lucru cu a aparține identității naționale. 34% dintre britanici și germani, 32% dintre francezi consideră că a fi un bun cetățean al acestor țări e același lucru cu a fi creștin.

Același raport, realizat la finalul lui 2018, i-a întrebat pe participanții europeni dacă sunt de acord cu afirmația „Poporul nostru nu este perfect, însă cultura noastră le este superioară celorlalte”. România se află între cele opt țări europene unde a prevalat răspunsul pozitiv la o astfel de întrebare. Pe primul loc s-au aflat grecii (89%), georgienii, armenii, bulgarii, rușii, bosniacii, apoi românii (66%) și sârbii. Britanicii au spus „da” la aceeași întrebare în proporție de 46%, norvegienii, 58%, francezii, 36%, italienii, 47%, germanii, 45%.

Identitatea națională a fost măsurată nu doar prin aceste întrebări, ci printr-un set care a interogat participanții la studiu și dacă este important să te fi născut într-o țară, să ai rădăcini în țara respectivă. La acest capitol, românii au ieșit pe primul loc - 88% cred că ești bun român dacă te-ai născut în România și 87% dacă ai rădăcini (familie) de origine română. Rezultate asemănătoare, de până la 80%, au avut bulgarii, ungurii, polonezii și portughezii sau grecii. Suedezii și danezii s-au aflat la polul opus, cu o proporție cuprinsă între 20-30% dintre respondenți.

România, alături de Polonia și Serbia, s-a dovedit că are „diferență zero” între generații (18-34 și cea de peste 35 de ani) în a considera că a avea background de familie (obârșii) face parte din identitatea națională.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG