Efectele unui Congres cu miză internă se resimt la nivel național. Toate instituțiile au intrat în stand-by în așteptarea deznodământului din PNL. Toamna politică a debutat cu ruperea Coaliției de guvernare și schimbarea componenței politice a Executivului, după ieșirea USR PLUS de la guvernare.
O majoritate incertă în Parlament nu oferă condițiile optime pentru realizarea vreunei reforme. Mai mult, Cabinetul Cîțu este supus unei moțiuni de cenzură, care a fost blocată doar de chichițe procedurale. Viitorul rămâne un mister, iar votul de la Congresul PNL ar putea să lămurească situația.
Întrebările fundamentale rămân: cum va arăta viitorul Guvern, care va fi majoritatea care îl va susține în Parlament, ce reforme promise mai sunt de actualitate. O reconfigurare a priorităților guvernamentale și parlamentare este de așteptat, dar totul se află în prezent în zona incertitudinii.
Pe agenda guvernamentală și parlamentară se aflau însă proiecte și reforme majore despre care abia se mai discută în spațiul public. Sunt amintite rareori în dezbaterile politice, dar sunt departe de a avea o soluție viabilă. După 10 luni de guvernare au rămas tot la stadiul de promisiuni.
Europa Liberă vă prezintă zece reforme și decizii care ar putea schimba România, dar care sunt blocate politic.
1. Desființarea Secției Speciale sau PNDL 3.
Un nod gordian al guvernării, desființarea Secției Speciale privind Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), a dus la ruperea Coaliției de guvernare. „Șantajul” invocat de premier din partea USR PLUS, prin care i s-a cerut desființarea Secției la pachet cu adoptarea PNDL 3, a arătat diferența de abordare a celor două partide. Distribuirea resurselor înainte de Congres a fost prioritară pentru Florin Cîțu. În cele zece luni, UDMR a avut poziții contrare față de USR PLUS și PNL pe tema desființării Secției Speciale. În final, USR PLUS a părăsit guvernarea, iar subiectul a fost abandonat, dispărând de pe agenda publică. UDMR nu a fost niciodată somat de premier sau PNL să se ralieze poziției Coaliției pentru desființarea Secției Speciale.
2.Pensiile speciale și termenul de 30 de zile pentru eliminarea lor
Formula „eliminăm pensiile speciale în 30 de zile”, folosită de prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, a rămas doar o promisiune electorală. S-a votat eliminarea pensiilor parlamentarilor, dar nu și cele ale aleșilor locali. Încă o dată Congresul PNL și-a spus cuvântul, deoarece primarii se numără printre delegați. Coaliția se angajase să vină cu un proiect legislativ prin care fiecare categorie care beneficiază de o pensie specială să fie analizată.
Totul a rămas la stadiul de proiect, iar orice discuție poate să fie reluată doar după 25 septembrie. În apărarea ei, majoritatea parlamentară a dat vina pe CCR pentru imposibilitatea de a elimina pensiile speciale, dar activitatea legislativă a fost una heirupistă în acest domeniu și nu una meticuloasă.
3.Renate Weber a rămas Avocatul Poporului.
Un mare eșec în Parlament a fost menținerea Renatei Weber, de către CCR, în funcția de Avocat al Poporului. Scuza Coaliției că judecătorii au fost de vină arată însă o mare hibă: proceduri făcute în grabă, fără modificări legislative de substanță. În loc să se ocupe de partea legislativă, PNL, USR PLUS și UDMR au mers pe o procedură în forță, care a picat la CCR. Discuția urma să fie reluată la începutul sesiunii din toamnă, dar ruperea majorității amână orice tentativă tot după Congresul PNL.
4.Primari în două tururi, nici o acțiune
Înființarea unei Comisii de Cod Electoral care să modifice legislația pentru alegerea primarilor în două tururi a fost o altă promisiune a PNL și USR PLUS. Coaliția a discutat luni de zile despre apariția unei Comisii, dar totul s-a blocat. UDMR a cerut șefia acestei Comisii, USR PLUS s-a opus, iar interesul PNL pentru alegerea primarilor în două tururi a scăzut vertiginos după alegeri. Într-o atmosferă de procrastinare, s-a ratat și acest obiectiv. Promisiunea rămâne valabilă, dar după Congres.
5. Legile justiției, contră puternică de la Cotroceni
Prima ruptură între Stelian Ion și Klaus Iohannis a apărut în momentul publicării proiectului privind legile justiției. Dacă a existat o consultare prealabilă între minister și palatul Cotroceni a rămas o dilemă, la care fiecare parte a răspuns diferit. Ludovic Orban, în perioada când era apropiat de Klaus Iohannis, l-a atacat pe Stelian Ion pentru modul de acțiune și pentru că nu a informat Coaliția despre intențiile sale.
Justiția a fost un domeniu-cheie în campanie, dar și în programul de guvernare. Cheia nu s-a potrivit însă în relația lui Klaus Iohannis cu Stelian Ion, iar premierul Cîțu a executat rapid problema: ministrul a fost remaniat sub pretextul eliberării unui aviz pentru PNDL 3.
6. Vaccinarea între ținte ambițioase și restricții impuse târziu
Debutul campaniei de vaccinare a fost în forță. Succesul acțiunii îl putea avantaja pe Florin Cîțu în perspectiva Congresului, dacă borna de 10,4 milioane de persoane vaccinate era atinsă până la mijlocul lunii septembrie. Ce părea un succes s-a transformat într-un mare eșec.
România nu a atins nici o țintă enunțată de la Palatul Victoria și abia a depășit un procent de 30% de populație care s-a vaccinat. Departe de obținerea unei imunități în masă. Congresul și lupta internă cu Ludovic Orban l-au făcut pe premierul Cîțu să ia măsuri populare, precum ridicarea lunară a restricțiilor, în pofida poticnelii de la vaccinare.
Cu o săptămână înainte de votul de la Congres, premierul încă ezită să ia măsuri dure în fața valului IV pentru a nu risca să-și piardă popularitatea pe care o mai are. În acest conflict intern din PNL au picat însă doi miniștri ai Sănătății din partea USR PLUS. Cu toate acestea, ministerul a fost scos din zona de vaccinare, care a fost dată colonelului Valeriu Gheorghiță.
7. Politizarea instituțiilor media de stat.
Trei luni au durat discuțiile în Coaliție pe tema conducerilor TVR și SRR, dar și pentru o nouă lege a celor două instituții. Rezultatul după nouă luni: instituțiile au șefi interimari, fără vot în plenul Parlamentului, iar legea nu există. Problema trebuie rezolvată urgent, deoarece instituțiile media de stat au nevoie de Consilii de Administrație și conduceri legitime. Politizarea TVR și SRR continuă însă și sub actuala Coaliție, iar acest lucru se reflectă și în proiectul legislativ depus. Nimic nu se poate debloca însă înainte de Congresul PNL.
8. O agenție fantomă în domeniul medical
Programul de guvernare prevede apariția unei Agenții pentru Investiții în Infrastructură și Sănătate. O regăsim și în PNRR-ul trimis la Bruxelles. Dacă în documente există, pașii pentru operaționalizarea ei sunt departe de a fi realizați. În certuri interminabile între USR PLUS și PNL, Agenția a rămas la stadiul de concept. Controlul asupra ei, modul în care va opera și alte discuții colaterale au blocat orice demers. Liberalii vizează să preia conducerea unei astfel de agenții care va superviza construirea viitoarelor spitale din România. Proiectul trebuie realizat, dar tot după Congresul PNL.
9. Legea pensiilor între PSD și Coaliție
Majorarea pensiilor cu 40%, votată în timpul majorității PSD, a fost blocată de actuala Coaliție. În contrapondere, a fost promisă o nouă lege a pensiilor care să aducă dreptate în sistem, pe baza contributivității. În pofida declarațiilor din partea ministerului Muncii, Coaliția nu a avut pe masă un proiect final pe baza căruia să înceapă discuția politică. Până la formarea unei noi majorități, proiectul rămâne să fie elaborat în continuare la minister, iar pensionarii așteaptă o soluție de la Guvern.
10. Moțiunea de cenzură.
Până și decizia Parlamentului privind votul asupra moțiunii de cenzură este influențată de Congresul PNL. Depusă imediat după ruperea Coaliției de USR PLUS și AUR, moțiunea este blocată la Curtea Constituțională. Judecătorii au hotărât să se pronunțe la trei zile după reuniunea liberalilor pentru a nu influența alegerile interne. Încă un demers al statului român pus în stand-by de o acțiune de partid.
Congresul PNL rămâne astfel evenimentul central al anului 2021 cu puternice influențe asupra multor altor domenii. El s-a manifestat ca o frână pentru reforme, deoarece liderii PNL au stat cu ochii mai mult pe competiția internă decât să-și asume riscurile unor măsuri dure și nepopulare. Mai mult, clientela de partid a fost servită pentru a fi atrasă în bătălia internă de partea candidaților PNL, în special a premierului Cîțu, care a avut pe mână mai multe resurse.
Facebook Forum