Peste mai puțin de o lună, între 9 și 11 iulie, la summitul NATO de la Washington, liderii români vor insista pe lângă cei din țările membre ale Alianței Nord Atlantice să trimită și mai multe trupe și echipamente pentru apărarea țării în cazul unui potențial atac.
Acum, în România sunt aproximativ 5.500 de militari străini din țări NATO.
Cei mai mulți militari staționați în România sunt forțe americane, aproximativ 4.000 de persoane, dislocate în baza unei înțelegeri directe între România și Statele Unite ale Americii.
Restul, de aproximativ 1.500 de militari, sunt în mare parte francezi.
Aceștia, alături de militari belgieni și luxemburghezi, compun Grupul de Luptă al NATO din România, înființat de Alianță în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Grupul de Luptă al NATO este staționat la baza militară românească de la Cincu, din județul Brașov.
În ultimii doi ani, Guvernul Franței a investit la Cincu peste 80 de milioane de euro.
Vechea bază, înființată în 1919, s-a extins acum pe mai multe dealuri din jurul vechii unități de la Cincu.
Militarii francezi au construit împreună cu alți aliați, inclusiv din România, zeci de clădiri noi: poligoane, unități pentru instruire, cazare, de hrănire a militarilor și a civililor care lucrează la Cincu, precum și depozite de muniție ori parcări.
Extinderea este încă în curs, iar până la sfârșitul anului va putea adăposti 2.000 de militari și 6.000 de vehicule militare.
La momentul anunțării constituirii Grupului de Luptă al NATO din România, la summitul de la Madrid, din 2023, președintele Statelor Unite, Joe Biden, declara că structura din România se poate extinde, în caz de nevoie, până la nivel de brigadă.
Asta înseamnă că Grupul de Luptă se poate dubla ca mărime, de la 1.500 de militari, câți sunt în prezent, la 3.000 de militari și poate chiar mai mult.
Liderul Grupului de Luptă, Franța, a anunțat în februarie 2024 că nivelul de brigadă al structurii va fi atins în 2025, însă temporar și doar pentru două săptămâni, în timpul unui exercițiu militar major care va avea loc în România.
Comandantul Corpului Multinațional Sud-Est al NATO în România, generalul maior Cristian-Daniel Dan, spune pentru Europa Liberă că planul „pentru tranziția de la nivel grup de luptă la nivel brigadă este respectat”.
La Cincu, pregătirile pentru a caza și instrui mii de militari sunt în toi.
„Dacă ne gândim doar la câți oameni sunt într-o brigadă, oamenilor, pe lângă condițiile de instruire, trebuie să le asiguri condițiile și de trai și asta înseamnă infrastructură, fie că vorbești de cazare, fie că vorbești de hrănire, fie că vorbești de condiții de instrucție. În momentul în care militarul vine aici, trebuie să aibă asigurate toate condițiile în așa fel încât să se poată instrui cum trebuie”, explică generalul maior Cristian-Daniel Dan.
Franța urmează să decidă câți militari va trimite în plus în România după alegerile parlamentare anticipate care vor avea loc în iulie.
Angajamentul Parisului de a ajuta România să se apere în caz de nevoie rămâne ferm, susține ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery: „După aceste alegeri naționale, un nou premier și un nou guvern vor fi nominalizați, iar atunci se va anunța care este politica”.
„Dar, după cum știți, în Franța, șeful Armatei este președintele țării”, adaugă ambasadorul.
„El și-a luat un angajament ferm acum doi ani, vom progresa în ceea ce privește numărul militarilor (dislocați - n.r.) și infrastructura în această bază. Tocmai am numit această tabără militară după numele unui fost general excepțional (H. M. Berthelot - n.r.). Așa că suntem aici pentru a sta”, a declarat diplomatul, pe 17 iunie, la baza militară de la Cincu.
Grupului de Luptă al NATO din România i se vor alătura din toamnă și peste 200 de militari spanioli. Ei vor veni la baza din județul Brașov cu tot cu echipamente militare.
Pe cât de numeroase și intense sunt pregătirile în baza de la Cincu în care se află militarii NATO, pe atât de precare sunt drumurile și podurile către unitatea militară.
De altfel, încă de dinainte de staționarea trupelor NATO în România, nenumărați lideri militari aliați au reclamat starea proastă a drumurilor, căilor ferete și a podurilor din zona Cincu.
Pe ele, militarii străini trebuie să transporte camioane cu echipamente, tancuri, mașini blindate și alte lucruri care cântăresc zeci de tone.
Locotenent colonenelul francez Jay Stephane, specialist în logistica tancurilor explică: „Dacă ai nevoie de ceva foarte urgent, poți să transporți ce ai nevoie cu avionul, dar asta are un cost. Trebuie să alegi și să prioritizezi între timp și cost. Un tren, dacă pleacă din Franța, unde este încărcat, face până la Cincu cam patru, cinci zile”.
Militarul spune că reconstruirea podului peste râul Olt, din localitatea Voila, de lângă Cincu, ar ajuta mult trupele franceze dislocate în zonă:
„Noi ne așteptăm ca podul din Voila să fie gata cât de repede este posibil pentru că este dificil, e nevoie de mult mai mult timp să ajungi la Voila (fără pod - n.r.). În mod normal, ar trebui ca în 30-40 de minute să ajungi la Voila, dar acum durează două ore și jumătate să ajungi la acest punct cu capabilitățile militare. Costă, durează, e mult mai dificil să faci asta, logistic, dar facem asta”.
Potrivit articolului 5 din Tratatul NATO, dacă o țară membră este atacată, atunci aliații săi trebuie să îi sară în apărare.
Însă același Tratat NATO spune că în cazul unui atac, țara care se află în situație de criză trebuie să se apere singură, măcar în primele zile, până ce aliații îi vin în ajutor.
Podul de care au nevoie militarii ar trebui construit de Consiliul Județean Brașov.
Președintele instituției, Şerban Todorică-Constantin, spune pentru Europa Liberă că podul de la Voila va fi gata cel târziu în această toamnă.
El afirmă că procedurile birocratice pentru începerea construcției au durat mai mult pentru că specialiștii au recomandat refacerea malurilor, nu repararea lor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
