Rostind calm și apăsat fiecare cuvânt, președintele interimar Ilie Bolojan a confirmat în conferința de presă de marți seară o informație care circula deja pe surse de două săptămâni.
În ultimul Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), din 28 martie, a fost aprobată cumpărarea unei corvete ușoare din Turcia, pentru suma de 200 de milioane de euro, conform Hotnews.ro.
„Această achiziție din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT. (...) Deci, practic, am validat ceea ce deja era, să spunem, pregătit”, a răspuns Ilie Bolojan, întrebat la conferința de presă de ce Armata Română cumpără nave din Turcia, în condițiile în care sunt produse nave militare la Galați.
Bolojan a menționat că, în perioada sa ca președinte interimar, a încercat să deruleze „toate activitățile care au fost programate în așa fel încât să nu existe o întrerupere de decizii” pe care România și le-a asumat și a oferit ca exemplu Ministerul Apărării și achiția corvetei ușoare din Turcia.
Decizia din CSAT de la finalul lunii martie privind nava militară produsă pe un șantier naval din Istanbul a venit la opt ani după ce guvernul Grindeanu, acum ministru al Transporturilor, anula comanda a patru corvete care urmau a fi construite la șantierul Damen Galați.
Toate încercările ulterioare de a produce navele militare pe un șantier românesc au fost sortite eșecului.
Fostul locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul (rz) Constantin Ciorobea, a vorbit cu Europa Liberă atât despre oportunitatea, cât și despre riscurile unei asemenea achiziții.
Marele semn de întrebare vizează compatibilitatea armamentului cu care ar putea fi dotată corveta cu sistemul național de apărare: nu pot fi integrate rachetele americane de ultimă generație Naval Strike Missile (NSM), cumpărate de România.
Contextul unei decizii îndelung așteptate
Contraamiralul (rz) Constantin Ciorobea leagă achiziționarea corvetei ușoare turcești de vizita lui Ilie Bolojan la Paris, pe 27 martie, cu o zi înainte de ședința CSAT.
Șefii de stat și de guvern prezenți atunci la summitul „Coalition of the Willing” privind securitatea în Ucraina au convenit să mențină sprijinul acordat și să întărească flancul estic al NATO.
Discuțiile aveau loc în contextul monitorizării armistițiului discutat între Rusia și Ucraina, cu Statele Unite ca intermediar, din Marea Neagră.
La finalul întrevederii de la Paris, Ilie Bolojan pregătea terenul: „Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă”.
„Al doilea aspect este că, dacă Uniunea Europeană intenționează să aibă vreun fel de implicare în Marea Neagră, nu poate să-și proiecteze puterea decât prin România sau Bulgaria”, susține contraamiralul (rz) Constantin Ciorobea pentru Europa Liberă.
„Practic, Uniunea Europeană va avea nevoie la Marea Neagră de nave cu ceva capabilități antiaeriene, care vor acționa în apropierea litoralului României, Bulgariei, având o acoperire aeriană asigurată de aviația care deja acționează în Marea Neagră”, explică fostul locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Navale.
Rolul corvetei ușoare ar fi să asigure libertatea de navigație și sprijinirea acțiunilor de deminare care se vor desfășura pe căile de comunicații.
Contraamiralul Ciorobea estimează că operațiunea de curățare de mine a unui culoar navigabil ar dura aproximativ un an.
Legătura dintre noua corvetă și extragerea gazelor din Marea Neagră
Conform dreptului maritim internațional, în cazul activităților din zona economică exclusivă, este interzis accesul unor ambarcațiuni pe o rază de 500 de metri în jurul acestora.
În cazul României, este vorba despre proiectul Neptun Deep de extragere a gazelor naturale.
Perimetrul de lucru din Marea Neagră are 7.500 de kilometri pătrați și se află la o distanță de circa 160 kilometri față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.
„Turcii deja exploatează la sud de Neptun Deep și au aproape permanent o fregată și câteodată două în jurul acelei zone de exploatare”, afirmă Constantin Ciorobea.
Contraamiralul în rezervă spune că prezența militară navală „preîntâmpină eventuale incidente cum au fost în Marea Nordului, unde cabluri și conducte submarine au fost, accidental, tăiate”.
„Asta se poate întâmpla și la noi cu instalația de foraj sau conducta care aduce gaz pe litoral”, adaugă el.
Controversa dotării militare
O problemă în cazul corvetei ușoare turcești ar putea fi cu privire la integrarea rachetelor americane de ultimă generație Naval Strike Missile (NSM), achiziționate de România, și a sistemului de management al luptei (CSM), conform Defense Romania.
„Aici e o mare problemă cu integrarea rachetelor NSM. Pentru că Turcia nu are în portofoliu un sistem CSM compatibil cu integrarea rachetelor NSM. Și, chiar dacă ar primi aprobarea Statelor Unite pentru integrarea acestuia, procesul ar fi de lungă durată și foarte costisitor”, mai arată publicația de specialitate.
Contraamiralul Ciorobea susține că există însă o alternativă: dotarea navei cu rachete americane Harpoon și cu instalații antiaeriene franceze de tipul celor propuse în cazul corvetelor care ar fi trebuit construite la Constanța.
În primăvara anului 2018, Şantierul Naval Constanţa încheia un acord de asociere cu Naval Group din Franţa, pentru a construi corvete multifuncţionale printr-un program guvernamental românesc.
Cinci ani mai târziu, proiectul era anulat, deși asocierea câștigase contractul. O cauză a fost - conform unui comunicat MApN din 2023 - că ofertantul declarat câştigător nu a semnat acordul-cadru în termenul solicitat.
În plus, autoritățile nu au identificat fondurile necesare suplimentare de 50 de milioane de euro pentru firma aflată pe locul doi la licitație, Damen Galați, să preia proiectul.
„România poate să ceară modelul acesta și să doteze nava cu rachete franțuzești și cu Harpoon-ul american”, susține Ciorobea.
Ce s-ar întâmpla în cazul în care corveta nu ar veni cu astfel de dotări, compatibile cu sistemele noastre defensive?
„Trebuie să acționeze cu aviația proprie, cu F-16. Dacă nu se realizează compatibilitatea asta, atunci o cumpărăm degeaba”, concluzionează Ciorobea.
Când ar putea fi operațională corveta ușoară turcească
Deoarece contractul achiziției corvetei ușoare depășește nivelul de 100 de milioane de lei, ea trebuie aprobată de către Parlamentul României.
Surse guvernamentale care cunosc îndeaproape subiectul au declarat pentru Europa Liberă că adresa către forul legislativ ar urma să fie făcută în câteva zile.
Chiar dacă lucrurile s-ar mișca extrem de repede, nava nu ar fi prea curând operațională. Asta deși vasul este deja construit, dar încă nu a început să fie folosit, potrivit Hotnews.
„Personalul ar avea nevoie de patru luni de pregătire în străinătate pentru a prelua nava și alte patru luni în țară. Abia după aceea am reuși să facem misiunile cu tot cu echipajul complet”, susține contraamiral (rz) Constantin Ciorobea, fost locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Navale.
Cât privește continuarea programului de înzestrare, el ar putea fi făcut la Damen Galați, singurul din România unde sunt construite ambarcațiuni pentru forțele navale. Peste 30 de nave militare au fost lansate, în ultimul deceniu, de aici. Niciuna pentru România.
Întrebat de ce alege România să cumpere o corvetă ușoară din Turcia și nu de la Galați, președintele interimar Ilie Bolojan a răspuns că lucrurile trebuie să se schimbe.
„Dacă avem capacități de producție în România și avem planurile viitoare de înzestrare pentru marină, în acest caz, sau pentru alte forțe terestre, aviație, trebuie să fie făcute și pe baza unui dialog cu aceste companii.”
„Cred că este o abordare corectă ca pe pachetul de finanțări pe care le avem în perioada următoare, tot ceea ce se poate face în România, să se facă prin România sau prin transfer de patente și de tehnologie în România”, a mai spus Bolojan, pe 8 aprilie.
În paralel, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) și cei ai companiei navale Damen Galați negociază un posibil contract pentru trei Offshore Patrol Vessel (OPV) - nave de patrulare ale căror caracteristici le încadrează în clasa corvetelor. Au un grad ridicat de adaptabilitate și pot fi deservite inclusiv de un elicopter sau vehicul aerian fără pilot.
Surse Europa Liberă familiarizate cu subiectul au declarat că au existat deja mai multe întâlniri între reprezentanții Ministerului Apărării Naționale și cei ai Damen, ultima având loc pe 2 aprilie.
Din punct de vedere al navelor mari, flota română deține trei fregate și patru corvete.
Trei dintre nave sunt fabricate înainte de 1989, adică înainte de încheierea Războiului Rece dintre NATO și URSS, plus sateliții din blocul comunist. Excepția este reprezentată de o corvetă construită în 1996.
Dacă până recent puterea militară a Bulgariei era inferioară, vecinii de la Dunăre au în derulare un proiect de construire a două corvete în șantierul naval din Varna. Una este deja în proces de operaționalizare, cealaltă este încă în construcție.
„Prima va fi gata de misiuni de luptă cel mai probabil până la sfârșitul anului”, susține contraamiralul Corobea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
