Linkuri accesibilitate

România, parte a unui grup de țări NATO care oferă Ucrainei sisteme Patriot. Armata are oameni pregătiți doar pentru două sisteme


Sisteme de apărare antirachetă Patriot la Aeroportul Sliac, în Slovacia, în mai 2022 (imagine de arhivă).
Sisteme de apărare antirachetă Patriot la Aeroportul Sliac, în Slovacia, în mai 2022 (imagine de arhivă).

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat la summitul NATO (Washingon 9-11 iulie) că aliații vor trimite Ucrainei zeci de sisteme de apărare aeriană, inclusiv patru sisteme Patriot. România este una dintre țările care trimit Ucrainei o baterie Patriot, alături de SUA, Germania și Olanda.

Statele Unite, Germania, România și Olanda vor furniza Ucrainei patru sisteme de apărare aeriană Patriot, iar Italia va oferi un sistem SAMP-T, a transmis Casa Albă într-un comunicat din 9 iulie.

Mai concret, SUA, Germania și România vor trimite Ucrainei baterii suplimentare Patriot, în timp ce Olanda și alți aliați vor furniza componente care pot alcătui încă o baterie. La rândul ei, Italia va furniza un sistem de apărare aeriană SAMP-T. Acesta este un sistem antirachetă conceput să protejeze câmpul de luptă și locurile tactice sensibile, precum aeroporturile și porturile.

Alte țări NATO, precum Canada, Norvegia, Spania și Regatul Unit, vor furniza la rândul lor sisteme defensive și muniții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus marți, înainte de summitul NATO, că apărarea antiaeriană este în continuare cererea esențială a Ucrainei. A fost o referire clară la atacurile masive care au afectat inclusiv un spital oncologic pentru copii.

„Ne străduim să asigurăm mai multe aeronave, inclusiv F-16. În plus, facem presiuni pentru garanții sporite de securitate pentru Ucraina, inclusiv arme, ajutor financiar și sprijin politic”, a declarat Zelenski.

La începutul acestui an, președintele Ucrainei a spus că țara sa are nevoie de încă șapte baterii Patriot pentru a respinge eficient atacurile rusești împotriva infrastructurii energetice a țării, dar și asupra a obiectivelor militare și civile.

Sistemele Patriot, a declarat el, vor împiedica avioanele rusești să se apropie prea mult de Ucraina pentru a lansa bombele planor. Președintele ucrainean susține că Rusia lansează 3.000 de bombe pe lună asupra Ucrainei.

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete Patriot, unul la sfârșitul anului trecut și, potrivit oficialilor americani, altul - luna trecută.

De asemenea, pe 20 iunie, Consiliul Suprem de Apărare Țării (CSAT) a anunțat că România va dona un sistem de rachete Patriot Ucrainei.

Pe 5 iulie, Germania a anunțat că un al treilea sistem Patriot pe care l-a donat este deja în Ucraina.

Alți aliați europeni au fost reticenți să renunțe la propriile sisteme de apărare aeriană, deoarece se tem, la rândul lor, de posibilele amenințări din partea Rusiei.

Câte sisteme Patriot are România și ce înseamnă operarea lor

Armata Română are în acest moment în dotare patru sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

Două dintre sisteme sunt operaționale, primul din 2022, al doilea din iunie 2024. Celelalte două sisteme sunt neoperaționale, în așteptarea echipelor calificate să le folosească.

Cel mai probabil, România va livra Ucrainei unul dintre cele două sisteme care nu sunt operaționale.

Europa Liberă a solicitat Forțelor Aeriene Române să detalieze acțiunile necesare pentru ca un sistem Patriot să poată fi pus efectiv în funcționare.

Forțele Aeriene transmit că planificarea grupelor de cursanți care să poată opera sistemele Patriot se face cu doi-trei ani în avans.

„Prima etapă este cea a cursurilor de instruire instituționalizată pe specialități militare, organizate la Școala de apărare antiaeriană a US Army, unde există instructori specializați și echipamente Patriot”, se arată în răspunsul primit de Europa Liberă.

Urmează instruirea în România, pe echipamentele livrate.

A treia etapă, realizată de specialiștii civili și militari din SUA, este instruirea privind operarea și mentenanța sistemelor de rachete.

„În final, în scopul verificării complete a tehnicii și certificării echipelor de luptă, este necesară executarea unei trageri reale”, precizează Forțele Aeriene pentru Europa Liberă.

Prea puțini angajați care pot fi specializați în sisteme Patriot

Actualizare, 12 iulie

Forțele aeriene au transmis Europei Liberă că „având în vedere că procesul de instruire este unul continuu, în acest moment, avem şi personal aflat la cursuri în SUA."

Din răspunsul Forțelor Aeriene, nu reiese dacă în acest moment militarii români care ar trebui să opereze sistemele Patriot neoperaționale sunt deja pe lista de așteptare a instructorilor americani.

Europa Liberă a adresat această întrebare și Forțelor Aeriene și va publica răspunsul imediat ce îl va primi.

„Armata Americană are în acest moment incluși, în diferite programe de pregătire, militari români”, au precizat sursele Europa Liberă.

În același timp, surse apropiate discuțiilor despre operaționalizarea sistemelor Patriot din România au precizat pentru Europa Liberă că Armata Română nu are suficienți oameni calificați care să poată fi trimiși la pregătire pentru utilizarea sistemelor Patriot.

În plus, Armata are și mari greutăți să își păstreze personalul pregătit deja de Forțele Aeriene.

Pe de altă parte, de la vizita din luna mai a președintelui Klaus Iohannis la Casa Alba, există negocieri la nivelul NATO în legătură cu ceea ce ar putea primi la schimb România dacă donează Ucrainei un sistem Patriot. Discuțiile au loc atât la nivel politic, cât și militar, spun sursele Europa Liberă.

Deocamdată nu e clar care e compensația pe care o va primi România, dar sunt câteva variante de lucru:

  • SUA să nu amâne livrarea celorlalte trei sisteme Patriot pe care România mai trebuie să le primească în anii următori, contractate deja;
  • SUA sau alt aliat să trimită în România un alt sistem de apărare antiaerian.

Vicepreședintele Grupului Consultativ pentru Industrie al NATO, Horia Botiș.
Vicepreședintele Grupului Consultativ pentru Industrie al NATO, Horia Botiș.

Aflat la Washington, cu ocazia summitului Alianței Nord Atlantice, vicepreședintele Grupului Consultativ pentru Industrie al NATO, Horia Botiș, a comentat anunțul Casei Albe, pentru Europa Liberă.

„România nu este/nu a fost în poziția de a refuza o astfel solicitare a SUA. Întotdeauna, există un schimb ferm și evident pentru România că va exista un beneficiu major pentru donarea unui astfel de echipament. Fie un alt echipament sau prin diferite programe de modernizare a Armatei Române”, a spus el.

„Personal susțin decizia CSAT, linia frontului nu trebuie să se extindă, iar Ucraina are nevoie de cat mai multă tehnică militară de ultimă generație. Să nu uităm ca vom avea o bază militară mai mare decât Ramstein la Mihail Kogălniceanu. Asta înseamnă extrem de mult ca mesaj de susținere al SUA”, a completat oficialul NATO.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG