Pe 19 decembrie ajunge în Portul Constanța prima dintre cele două „vânătoare de mine” cumpărate din Marea Britanie - România se va putea alătura astfel inițiativei comune cu Bulgaria și Turcia pentru căutarea de mine în Marea Neagră.
A doua navă de deminare va intra, cel mai probabil, în dotarea Forțelor Navele Române spre sfârșitul lunii martie - conform informațiilor Europa Liberă.
Cele două nave din clasa Sandown - pentru care România va plăti aproximativ 150 de milioane de euro - au fost folosite de armata britanică și recent modernizate.
Nava care va ajunge săptămâna viitoare în portul românesc a fost deja botezată - din HMS Blyth a devenit M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. Schimbarea numelui s-a petrecut într-o ceremonie organizată în Scoția în luna septembrie, atunci când a intrat sub noul pavilion.
M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” - specificații
- echipaj: 40 de marinari
- deplasament: 600 de tone
- lungime: 52 metri
- lățime: aproape 11 metri
- dotări: sisteme radar, sonar și armament de calibru mic.
- scop: localizare și distrugere de mine marine
- neutralizarea minelor este posibilă prin sistemul SeaFox. Aceste lucru prevede, potrivit unui comunicat al Forțelor Navele Române, utilizarea de drone subacvatice telecomandate de la distanță, fără ca personalul să fie pus în pericol.
M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” va participa - arată surse politice ale Europa Liberă - la programul de deminare din Marea Negră după ce miniștrii Apărării din România, Turcia și Bulgaria, vor semna, la începutul lunii ianuarie 2024, protocolul de colaborare.
Importanța regiunii Mării Negre în cadrul NATO a crescut după summitul de la Vilnius din luna iulie. De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, țările riverane Mării Negre au descoperit până acum 151 de mine marine.
Șase au fost neutralizate de România - cele mai multe erau în apele teritoriale ale Ucrainei. Probabilitatea ca și altele să ajungă în apele teritoriale ale țării noastre este destul de mare atât timp cât războiul continuă.
Georgia va fi invitată să participe la programul de colaborare, iar Ucraina se va alătura după încheierea războiului.
12 programe de înzestrare aprobate de Parlament
Ministerul Apărării speră să primească 2,5% din PIB în 2024 și, spun surse Europa Liberă, nu sunt semnale din coaliția de guvernare că vor exista probleme în acest sens.
Nici dinspre Parlament nu au fost semne de opoziție față de înarmarea cu noi capabilități, ba chiar au fost aprobate, în ultima perioadă, 12 programe de înzestrare.
Cele mai cunoscute sunt achiziția a 32 de aeronave de luptă F-35, noi avioane F-16, cele șapte sisteme de rachete Patriot (patru au fost deja livrate), 18 drone Bayraktar sau 54 de tancuri de luptă Abrams.
Contractul pentru tancuri - în valoare de 1,7 miliarde de dolari - ar urma să fie semnat săptămâna viitoare. Livrarea este prevăzută în maximum trei ani. Contractul mai prevede și livrarea a 13 derivate - tancuri a căror destinație poate fi schimbată pentru transportul materialelor logistice sau al răniților.
De asemenea, Armata Română vrea să cumpere și două submarine. Lucrurile se află în acest moment la stadiul de discuții cu un producător.
După ce se va ajunge la o concluzie comună, Ministerul Apărării urmează să vină cu un proiect de lege care să prevadă achiziția și instruirea personalului.
La acestea se adaugă cumpărarea altor 150 de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5, sisteme de rachete cu rază scurtă, 54 de obuziere de 155 mm, sisteme de rachete aer-aer pentru avioanele F-16 și sute de mașini de luptă a infanteriei pe șenile.
Nu în ultimul rând, România vrea să cumpere 263 de rachete Javelin și 26 de unități de lansare, iar Departamentul de Stat a aprobat marți, pe 12 decembrie 2023, o posibilă vânzare pentru 80 de milioane de dolari.
Oficialii din domeniul apărării au explicat că este nevoie de aceste echipamente deoarece în regiunea Mării Negre vor fi probleme în continuare.
În plus, este de așteptat ca Rusia testeze în viitor răspunsul aliaților NATO, inclusiv în ceea ce privește Republica Moldova.
Potrivit unor oficiali din domeniu, care au vorbit sub protecția anonimatului, România este văzută ca o țară „stabilă” și „predictibilă” în regiune - iar aceste lucru reprezintă un avantaj pentru achiziția de noi echipamente militare moderne, în condițiile cererii uriașe la nivel global.
În privința Ucrainei, surse politice au declarat pentru Europa Liberă că România va sprijini țara vecină „atât timp cât va fi nevoie”, deoarece în așa fel este asigurată și securitatea pe Flancul Estic al NATO.
De altfel, premierul Marcel Ciolacu a declarat că o componentă esenţială a parteneriatului strategic pe care România îl va avea cu Ucraina va fi un hub de reconstrucție a țării vecine după încheierea războiului.
