UPDATE - Raportul MCV este dur cu România pentru că nu a desființat încă Secția Specială, pentru numirea șefilor de mari parchete deși CSM le-a dat aviz negativ, pentru că nu a anulat modificările la Legile Justiției făcute de fosta putere politică și pentru modul în care funcționează CSM și Inspecția Judiciară.
„Cu amendamentele din 2018-2918 la legile Justiției încă în vigoare, îngrijorările legate de afectarea sistemului de justiție rămân valide”, arată raportul MCV al Comisiei Europene.
„În special, existența și funcționarea Secției Speciale pentru magistrați SIIJ rămâne o îngrijorare majoră”, se spune în document.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat pentru poziția ambiguă pe care a avut-o cu privire la desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, înființată de fosta putere PSD pentru intimidarea magistraților incomozi pentru puterea politică.
Nici Inspecția Judiciară nu este cruțată, Comisia arătându-și îngrijorarea față de funcționarea sa ca instrument de presiune la adresa magistraților critici cu modificările aduse de fosta putere Legilor Justiției.
De asemenea, Comisia anunță că va urmări și regimul sancțiunilor disciplinare, civile și penale în cazul magistraților, numirea conducerii Inspecției Judiciare, numirea și revocarea procurorilor-șefi, rolul Curții Supreme și al CSM, impactul reformelor asupra independenței magistraților și organizarea carierei acestora
***
„Comisia încurajează România să-și îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare. Comisia are convingerea că România poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV dacă aceasta menține evoluția pozitivă actuală și dacă adoptă și pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate. Comisia este pregătită să sprijine autoritățile române în acest sens.”
Raportul adoptat marți face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.
De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV, spune Comisia Europeană.
Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019.
Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante, spune Executivul de la Bruxelles.
„Comisia așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură. Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general. Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”, transmite Comisia Europeană.
Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept, spune Comisia.
Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV, monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale. Mecanismul privind statul de drept oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum și așa cum a subliniat Consiliul și a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.
În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări specifice a căror punere în aplicare ar fi fost suficientă pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea acestor recomandări într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze în mod clar progresele realizate.
Florin Cîțu: Raportul MCV, pozitiv pentru România
Premierul Florin Cîțu susține că raportul MCV este unul pozitiv pentru România, iar instituţia europeană apreciază progresele făcute de actuala putere în domeniul justiţiei.
„Raportul MCV publicat astăzi este unul pozitiv pentru România. Comisia Europeană apreciază faptul că în 2021 s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările rămase din cadrul MCV.
Marea bătălie pentru o justiție independentă este, de fapt, bătălia pentru normalitatea unei societăți democratice. Legile și instituțiile trebuie să garanteze eficiența actului de justiție pentru cetățeni și independența sistemului judiciar.
În perioada următoare, trebuie să corectăm cât mai repede greșelile legislative săvârșite cu intenție de PSD! Într-o guvernare eficientă, legile bune rezolvă probleme, nu generează probleme!”, spune premierul Florin Cîțu.
