Una dintre cele mai mari probleme de mediu ale României este legată de managementul deșeurilor. Mai exact, gunoiul produs în marile orașe, dar și în micile comunități este depozitat de obicei direct la groapă fără a fi sortat, reciclat și refolosit.

• Multe din gropile de gunoi sunt ilegale, neconforme, sau, în cel mai bun caz, supraaglomerate. Comisia Europeană a avertizat România de mai multe ori în ultimii trei ani cu procedura de infringement, cea care presupune restricționarea accesului la fondurile europene. Avem și procese la Curtea Europeană de Justiție.
• Garda de Mediu avertizează că, în curând, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. Gropile sunt arhipline, iar în depozite ajung deșeuri nesortate corect, astfel că gradul de reciclare e infim.
• Deși am avut deschis robinetul cu bani europeni, nu am fost în stare să accesăm fondurile, iar cei care fac afaceri cu gunoi preferă să plătească amenzile, decât să se conformeze.
• Curtea de Conturi a constatat și ea, într-un raport publicat la sfârșitul lunii martie, că România riscă să intre într-o nouă procedură de infringement a Comisiei Europene, din cauza multiplelor nereguli.

Raportul Curții de Conturi

Curtea de Conturi, a desfășurat, în perioada 10 ianuarie 2022 – 30 mai 2022, o misiune de audit de conformitate cu tema „Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe”, pentru perioada 2015-2021, potrivit datelor puse la dispoziția Europei Libere de reprezentanții instituției.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care sporesc acest risc.

Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale.

Dezastrul, pe scurt

Inspectorii Curții de Conturi au verificat activitatea instituțiilor centrale, dar și situații din teren, din șapte județe plus Capitala: Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București.

• Bihor

La depozitul de deșeuri din apropierea municipiului Oradea, județul Bihor, aproximativ 85% din gunoaiele municipale sunt depozitate fără tratare prealabilă.

Aceste deșeuri netratate conțin aproximativ 20% materiale reciclabile și 50% produse biodegradabile.

„Prin urmare, nu există o selecție sau o stabilizare adecvată, chiar dacă societatea care se ocupă de depozitul respectiv deține instalații de pretratare și o stație de tratare mecano-biologică în construcție”, au constatat reprezentanții Curții de Conturi.

• Județul Ilfov, comuna Glina

La depozitul de la Glina unde ajung în special deșeurile din București, operațiunea de tratare a deșeurilor aplicată la fața locului este sortarea mecanică a deșeurilor municipale mixte colectate.

„Din cauza gradului ridicat de contaminare a gunoaielor colectate mixte, cantitatea de deșeuri sortate care pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 4%. Nu există nicio separare biologică sau stabilizare înainte de depozitarea deșeurilor”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

• Județul Ilfov, comuna Vidra

La Vidra, județul Ilfov, autorizația integrată de mediu pentru compania EcoSud „nu includea nici cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea deșeurilor și nici obligativitatea tratării tuturor deșeurilor intrate în depozit”, se arată în raportul Curții de Conturi.

• Județul Ilfov, orașul Chitila

Una dintre situațiile cele mai grave este consemnată la depozitele de deșeuri din Chitila, din apropierea Capitalei.

Curtea de Conturi notează că la depozitul de la Chitila, deși 37% din deșeuri sunt tratate într-o stație de tratare, din cauza gradului ridicat de contaminare a deșeurilor colectate mixte, cantitatea de deșeuri sortate care pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 3% din cantitatea totală de deșeuri.

„Un procent semnificativ de deșeuri (72,64%) nu este supus niciunui tratament”, se afirmă în raportul Curții de Conturi.

Chitila, „capitala deșeurilor”

La o aruncătură de băț de București, în orășelul ilfovean Chitila, se află una dintre cele mai mari gropi de gunoi, cea de la Rudeni. Aceasta este închisă pentru că este supraaglomerată de deșeuri nesortate. Groapa este acum o sursă de poluare olfactivă și a calității aerului, așa cum au stabilit rapoarte ale Gărzii de Mediu.

Tot în Chitila mai sunt alte trei platforme de sortare a deșeurilor, platforme care aparțin unor firme private. Dar lecția gropii de la Rudeni nu a fost pe deplin învățată, iar sortarea tot nu se face la parametri optimi.

Deși orașul arăta bine în timpul filmărilor realizate de reporterii Europa Libera, la marginea lui și de-a lungul liniei de cale ferată care străbate localitatea au apărut deja mai multe spații ilegale în care sunt aruncate deșeuri de orice fel, de la cele menajere, până la cele din construcții.

Șeful Serviciului de Management Local din Primăria Chitila, Cristian Dincă, spune că de aceste gunoaie aruncate lângă calea ferată trebuie să se ocupe compania națională CFR, care are în administrare terenurile respective.

Omul se laudă cu performanțele orașului în materie de selectare și reciclare.

„Ca localitate suntem mult înainte față de altele. Stăm bine și cu contractele, sperăm să fie din ce în ce mai bine”, se mândrește Cristian Dincă, în antiteză cu raportul Curții de Conturi.

Lipsa de informare a cetățenilor scade eficiența selectării și reciclării gunoiului

„Colectăm pe patru fracții, conform legii. Am pus la dispoziție oamenilor pubele și saci. Avem pubelă pentru hârtie, pubelă pentru menajer și saci pentru celelalte fracții, sticlă și plastic - metal”, continuă Cristian Dincă.

Conform legislației, orice deșeu care nu este gunoi menajer trebuie sortat încă din primul moment, în fiecare gospodărie. Pubelele sunt apoi ridicate de compania de colectare și transportate la o stație de sortare și valorificare a deșeurilor.

Reprezentanții firmelor de colectare și reciclare nu sunt la fel de optimiști precum reprezentantul primăriei și se plâng că oamenii în continuare nu știu ce trebuie să facă.

„Dacă în pubela respectivă există pământ, trebuie scos de acolo. Vegetalul înseamnă cantitate mare. Populația trebuie informată ce înseamnă partea reciclabilă, ce înseamnă incinerare, ce înseamnă reciclare. Să știe omul că PET-ul merge la reciclare, iar caserola merge la valorificare prin incinerare”, explică Răzvan Cătana, director dezvoltare 3R Green, societatea care sortează deșeurile din Chitila.

Reprezentanții firmei din Chitila admit că la ei multe deșeuri ajung deja compromise.

„Problemele le întâmpinăm direct la cetățean pentru că partea de vegetal o găsim încă în pubelă”, recunoaște Relu Ion, reprezentant al societății de sortare din Chitila.

De la colectarea neglijentă, până la gropile ilegale

O altă mare problemă sunt gropile de gunoi ilegale. Pentru acestea, vina ar fi a celor care nu vor să plătească sortarea și depozitarea deșeurilor în locuri specializate. Chitila nu face excepție.

„Anul trecut știu că am dat amenzi. Poliția locală a dat amenzi. La noi, nu vin cu mașinile mari, vin cu căruțele”, spune Alexandru Ghinea – director al Direcției de Salubritate din Primăria Chitila.

România, deși sufocată de gunoaie și sancționată de UE de mai multe ori, nu-și învață lecția

Poluarea cauzată de gropile de gunoi din București sau din localitățile din jurul Capitalei, cum este și Chitila, este obiectul unei monitorizări pe mediu declanșată de instituțiile europene încă din 2019, care poate duce la procedura de infrigement împotriva României.

În 2021, Comisia Europeană atrăgea atenția că România stă prost la depozitarea deșeurilor „în toate amplasamentele vizitate”. În plus nicăieri deșeurile nu erau tratate, așa cum ar fi trebuit.

„Depozitele de deșeuri care au făcut obiectul investigației nu dispun de capacități de infrastructură, la fel ca și județele în care se află aceste depozite de deșeuri. În plus, depozitele de deșeuri situate în București nu respectă cerințele legislației UE, deoarece acestea nu dețin o autorizație în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și cu Directiva privind depozitele de deșeuri”, se arată în concluziile instituției europene.

Reprezentanți ai Gărzii de Mediu au discutat cu reporterul Europa Liberă și au dezvăluit că România și va avea probleme din ce în ce mai mari la acest capitol, în special Capitala.

„Pe lângă depozitele ilegale sau neconforme de gunoi, o problema la fel de importantă este că nu prea mai e loc unde să duci gunoiul din București. Gropile de gunoi funcționează la limită, sunt pline, au autorizațiile de mediu aprobate temporar sau nu mai au autorizații de mediu.”

Problemele trenează de câțiva ani buni, iar pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București, la care gropile de gunoi contribuie semnificativ..

Mai mult, în toamna anului trecut, Comisia a solicitat României „să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special”, se precizează într-un comunicat al instituției europene.

Oficialii europeni mai amintesc că: „În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate. Calendarul pentru închiderea și reabilitarea celor 15 depozite de deșeuri rămase este incert, lucrările de închidere a majorității acestor depozite de deșeuri nefiind încă demarate”.

Fonduri europene pierdute, instituții incapabile să acceseze banii

Companiile care dețin gropile de gunoi preferă să plătească amenzile prevăzute de Ordonanța de Guvern 2/2021, deoarece sunt mult mai mici comparativ cu costurile necesare pentru închiderea unui depozit de deșeuri, iar acest lucru reprezintă un risc serios de infringement din partea Comisiei Europene, afirmă Curtea de Conturi în raportul pentru anul 2021, întocmit în urma verificărilor efectuate în 2022, document ce a fost trimis Parlamentului.

Nici autoritățile centrale și locale nu au reușit să acționeze mai bine în domeniu. Multe instituții au ratat șansa de a obține finanțări europene pentru închiderea gropilor de gunoi ilegale.

„Uniunea Europeană a finanțat închiderea depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv, ajungându-se în situația ca acestea să fie închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului. Deși au existat posibilități de atragere a unor fonduri europene pentru realizarea unor sisteme de management integrat al deșeurilor, autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele”, se precizează în documentul Curții de Conturi.

Proiect județean de peste 100 de milioane de euro

Practic, din 2007, data aderării la Uniunea Europeană, toate județele României au avut șansa de accesa fonduri europene pentru a realiza un circuit integrat al deșeurilor. Altfel spus, realizarea unor gropi de gunoi moderne, unde să ajungă doar resturile menajere.

Produsele din plastic, metale, hârtie, textile urmau să fie sortate și refolosite de companii de specialitate în stații de sortare. Unul dintre puținele astfel de proiecte este cel din Galați.

Consiliul Județean Galați a început din 2020 o investiție de 104 milioane de euro, sumă în schimbul căreia județul din sud-estul țării are acum platforme destinate deșeurilor pentru colectare, compostare și depozitare. Proiectul este finanțat în mare parte prin fonduri europene.

Din cele 104 milioane de euro care au fost investite în Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), 77 de milioane de euro sunt bani europeni.

Investiția a fost denumită Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din județul Galați. Startul lucrărilor a fost dat în iunie 2020. Platformele de gunoi ar trebui să fie gata până la sfârșitul anului 2024.

„Este o investiție uriașă, iar ceea ce se va realiza este fără precedent în România și în această parte a Europei. Practic, vom face un sistem modern, cu tehnologii de ultimă oră. Va asigura tot ceea ce înseamnă colectarea, transportarea și compostarea deșeurilor în județul Galați și nu numai”, a declarat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

În ce vor fi investite cele 104 milioane de euro

Platformă de sortare a deșeurilor;

• Pe un teren de 15 hectare, situat la marginea municipiului Galați, undeva lângă platforma siderurgică Liberty Galați SA (fost Sidex)

O stație de tratare mecano-biologică

• cu digestor (instalație de extragere a unor componente din deșeuri), linie de sortare și turbină pentru producerea curentului electric (cu o pondere de 60 la sută din întregul volum al proiectului),

O stație de compostare

• în municipiul Tecuci, transformă deșeurile în îngrășământ. Tot aici este prevăzută și o linie de sortare. În plus, la Tecuci trebuie închisă groapa de gunoi neconformă de la Rateș.

O stație de transfer

• în zona orașului Târgu-Bujor, cu o linie de sortare și o stație de compostare. Totodată, în vecinătatea comunei Valea Mărului se construiește un depozit de deșeuri cu o capacitate de un milion de metri cubi și cu o durată de viață de 35 de ani, precum și o linie de sortare.

Pubele cu coduri de bare

• „Toate gospodăriile vor primi pubele cu coduri de bare”, a transmis șeful Consiliului Județean Galați.

Utilaje mari de transport

• camioane și prese pentru materialul reciclabil. Va fi un singur operator care va ridica deșeurile menajere din tot județul, cu excepția municipiului Galați.

Exemplu negativ, groapa din Suceava

La polul opus, un exemplu de „așa nu” este una dintre cele mai cunoscute platforme de deșeuri din România, începută în 2007, și amenajată în Pasul Mestecăniș - județul Suceava. Co-finanțată din fonduri europene, investiția s-a dovedit inutilă, iar Comisia Europeană poate cere banii înapoi.

Cu lucrările finalizate încă din 2016 și cu recepția finală făcută în 2019, platforma din Pasul Mestecăniș - județul Suceava, comuna Pojorâta, nu a găzduit până acum nicio pungă de gunoi.

Locuitorii din zonă s-au împotrivit în instanță deciziei Consiliului Județean de a amenaja o groapă de gunoi într-un vârf de munte, o zonă declarată, de altfel, stațiune turistică.

„Este un proiect inutil și care trebuie închis. Nu are niciun sens această groapă de gunoi într-o astfel de zonă naturală”, explică Gheorghe Sologiuc, unul dintre activiștii care s-au opus acestui proiect considerat de cei care militează pentru protecția mediului nefast pentru natură