Țară în service | Cum au fost afectate afacerile românilor din Marea Britanie de Brexit și de pandemie

Marea Britanie este văzută de mult timp ca o destinație de viitor pentru sutele de mii de români plecați să muncească în străinătate. Dintre cei aproximativ un milion de români care muncesc în Marea Britanie, 100.000 și-au încercat norocul în afaceri, în special în comerț sau industria ospitalieră. Europa Liberă a discutat cu trei antreprenori români din Londra, care ne-au povestit cum pandemia - dar mai ales Brexit - le-au afectat afacerile.

Potrivit datelor publicate de către Home Office, echivalentul Ministerului Afacerilor Interne din Marea Britanie, 918.270 de români aplicaseră pentru rezidență în Regat până în martie 2021. Asta, în condițiile în care Biroului Național de Statistică anunța la sfârșitul lunii iunie 2020 că aproximativ 404.000 de români trăiau în Regat. O creștere, așadar, de peste 100%, determinată în special de reglementările impuse de britanici după Brexit.

Mulți dintre românii din Marea Britanie, aproximativ 62%, obținuseră rezidență temporară, ceea ce înseamnă că majoritatea nu împliniseră 5 ani de când sosiseră în Regat astfel încât să poată obține rezidența permanentă - aproximativ 33% din aplicanți.

Exodul minților românești se resimte, în schimb, la nivelul mediului de business. Suntem a doua cea mai numeroasă comunitate din Uniunea Europeană după polonezi, și totodată, a doua cea mai numeroasă comunitate de antreprenori din Marea Britanie.

Dintre românii stabiliți în Regat, aproximativ 98.343 sunt fondatori de afaceri. Aproape 82,4% sunt bărbați, iar cei mai mulți au între 30 și 40 de ani. Asta înseamnă aproximativ 1 din 10 români stabiliți în Marea Britanie.

În ciuda rezilienței asociate cu vârsta, afaceriștii români din Marea Britanie au resimțit efectele pandemiei și ale Brexitului. Iar faptul că nu există statistici la momentul de față cu privire la câți afaceriști români au avut de suferit de pe urma acestora și care dintre ei au trebuit să renunțe la propriile afaceri este îngrijorător.

Europa Liberă a stat de vorbă cu câțiva dintre deținătorii acestora.

„Când intram înăuntru, deja simțeam că eram în România” | Povestea Alinei de la Casa Românească

Alina Elena Obreja Gopaul este proprietara unui restaurant românesc din zona Edmonton din nordul Londrei, pe care îl conduce de 19 ani. Servește clienți din toată Londra și e încrezătoare că, dacă afacerea a suferit crizei economice din 2008-2009, o va face și acum, după Brexit.

Alina ne-a povestit, într-un interviu ce a avut loc la Londra, despre începutul afacerii cu mama ei și despre dificultățile de a lucra într-un restaurant în timpul unei pandemii, în contextul Brexit.

„Am început cu mama din ambiție,” ne-a povestit Alina, pe terasă la Casa Românească. Ea ne-a explicat cum a început mama ei acum 19 ani afacerea, transformând un fost pub englezesc într-un restaurant, din dorința de a crea 'ceva pentru români' când în zonă nu era nimic. „Muncă grea, foarte multă muncă, foarte mult stres, foarte greu să lucrezi cu oamenii dar în același timp nu ne lipsește acasă, nu ne lipsește mâncarea românească, tradiția”, a povestit Alina.

Mama Alinei plecase din România în anii '90 și a cerut apoi azil în Marea Britanie unde putea să aibă mai bine grijă de Alina și de fratele ei, care avea un handicap cu care greu ar fi putut duce o viață bună în România. Alina ne-a povestit că mama ei fusese încurajată în țară să îl dea pe fratele acesteia într-un orfelinat „ca să moară mai repede”.

Restaurantul s-a deschis înaintea de aderarea României la Uniunea Europeană și fost martor la istoria trăită de comunitatea de români din Marea Britanie, inclusiv perioada în care „venea lumea fraudulos”, după cum a explicat proprietare din România.

Afacerea de familie a supraviețuit și în perioada recesiunii din 2008-2009 și acum se confruntă cu o nouă realitate creată de Brexit și de pandemie. Alina a explicat că munca grea, experiența și vechimea au fost motivele principale pentru care au putut rămâne deschiși în ciuda provocărilor.

Mama Alinei a pornit de la ideea de a oferi comunității un loc pentru a-și organiza evenimentele astfel încât să se simtă cât mai aproape de țară iar astăzi continuă să organizeze botezuri și nunți pentru românii din străinătate. Pandemia a afectat partea aceasta a afacerii. „Am pierdut foarte multe botezuri, am dat depozitul înapoi la foarte mulți care nu au vrut să mai facă”, a explicat Alina adăugând că a pierdut cel puțin 30 de evenimente din cauza carantinei.

În schimb, clientela ei este loială, fiind vorba de ucraineni, ruși, polonezi și englezi care s-au întors imediat la restaurant odată ce acesta s-a putut redeschide în vara lui 2020. Alina ne-a povestit cu zâmbetul pe buze cum au reușit să vândă toată mâncarea din restaurant într-o singură zi - „pe la 7 seara nu mai aveam absolut nimic în frigider, vândusem tot, tot, tot și ultima picătură de ciorbă, absolut tot”.

Alina ne-a explicat că pune mult suflet, lucru care a contribuit probabil la longevitatea afacerii. „Când am deschis primul eveniment am început să plâng când am văzut sala aranjată”, ne-a mărturisit Alina.

„După pandemie majoritatea au plecat”

Casa Românească se numără, de asemenea, printre afacerile afectate de lipsa personalului după Brexit și pandemie. Aproximativ un milion de români s-au întors în țară de la începutul pandemiei, lucru care lasă anumite sectoare fără personal. Industria ospitalieră face parte din aceste sectoare. „Foarte greu cu staff-ul, nu mai avem lume care să lucreze”, a explicat Alina.

Întrebată de ce crede ea că există această problemă a personalului Alina a spus că „au plecat foarte mulți în țară. Și din cauza Brexit-ului și a pandemiei. Au venit ambele așa dintr-o dată.” Alina a mai explicat că ei au reușit să își mențină echipa întreagă lucrând „cot la cot” cu bucătarii și ospătarii.

Românca este, însă, optimistă și crede că oamenii se vor întoarce. „Cei care au acte cu siguranță vor veni înapoi, nu cred că vor sta în țară. Personal, asta cred. În țară nu prea ai ce să faci.”

Magazinul „Las Fiebinți” - un magazin pentru comunitate

Aceeași dorință de a crea o comunitate pentru românii din diaspora pe care a avut-o mama Alinei a împărtășit-o și Silviu Bogdan care a deschis magazinul „Las Fierbinți” din zona Hounslow. „Am simțit nevoia de a fi deschis un magazin românesc pentru că era în creștere comunitatea românească din zonă”, a explicat Silviu. Magazinul s-a deschis acum șase ani și de atunci i s-au alăturat o patiserie și o frizerie pe aceeași stradă, toate ale lui Silviu împreună cu fratele său - „am creat o mică comunitate în zonă.”

Silviu a povestit cum a început magazinul cu un singur angajat iar acum echipa are 15 oameni, din care 10 sunt angajați vechi, de cinci ani. „E foarte greu la început până îți formezi o clientelă,” spune Silviu. „Îmi aduc aminte, aveam vânzări de nu știu cât...30 de lire pe zi”.

El a explicat că magazinul l-a putut susține datorită unei alte firme de peisagistică pe care o deținea tot cu fratele său.

„Mulți români au avut de ales acum cu Brexit-ul între a continua anumite afaceri în Londra sau poate a reveni în țară și a încerca anumite afaceri”, explică Silviu. Într-o astfel de situație s-a regăsit și el, explicând că, după ce Marea Britanie a părăsit UE, a renunțat la firma de peisagistică și l-a convins să se întoarcă în țară. Referendumul l-a motivat să se întoarcă în România, unde investește acum în turism și imobiliare.

Nesiguranța provocată de Brexit care a „plutit deasupra comunității românești” a fost unul dintre principalele motive pentru care a decis să se reorienteze. Astfel, Silviu a păstrat doar magazinul pe care îl supraveghează acum din țară și către care trimite „cât mai multe produse din piață, de la țărani pentru că sunt foarte căutate”.

Prețurile au fost, de asemenea, afectate de Brexit. Furnizorii lui Silviu au crescut prețurile cu până la 20%, după cum a explicat el, iar pentru un proprietar de magazin mic acest lucru poate însemna închiderea afacerii dacă clienții nu își permit să plătească prețuri mai mari pentru aceleași produse. Din acest motiv, Silviu s-a hotărât să nu crească prețurile, „pentru că suntem conștienți că îi e foarte greu românului să scoată bani din buzunare pentru un produs românesc în condițiile în care nu câștigă mai mult”.

Silviu ne-a mai povestit cum a fost martor la afaceri ale prietenilor săi închizându-se. „M-am mirat pentru că sunt niște magazine vechi și destul de bine cotate și am văzut că era la vânzare unul. Ori i-a afectat Brexit-ul ori au decis să se retragă în România”, a spus el.

L-am întrebat pe Silviu dacă crede că revenirea în țară a fost mereu în planurile celor care au părăsit Marea Britanie după Brexit și pandemie.

„Eu tind să cred că românul a rămas cu dorul de țară. Eu cunosc români, sunt foarte mulți români care odată ajunși în Londra sau în alte țări au spus că nu se vor mai întoarce acasă dar cred că e un procent mic. În general, românii vor să se întoarcă acasă și gândurile lor sunt pe termen scurt. Vin un an, doi, trei să-și rezolve o problemă, să-și ia o casă după care doresc să se întoarcă acasă, să investească în România, să fie în țara lor.”

Dracula Wine House | Singura cramă românească din Marea Britanie

Oana și Răzvan Ferchiu sunt veniți în Marea Britanie de aproape un deceniu și dețin o cramă într-un cartier din estul Londrei, numită „DRACULA Wine house”. Crama lor, deschisă în 2017, este singura complet românească din Regat și este specializată în importul de vinuri organice care, așa cum spune și Răzvan, sunt mai calitative.

„Vinul este poezia îmbuteliată”, a explicat Oana în timp ce ne arăta una dintre sticlele pe care este mândră să o aibă pe rafturile cramei lor: o fetească neagră denumită „Ștefan Cel Mare”.

Când au deschis crama, soții Ferchiu s-au văzut nevoiți să facă o investiție pe măsură, întrucât spațiul era un dezastru. În schimb, aceștia au privit amenajarea ca pe o oportunitate.

„A fost reconstruit tot spațiul, din față până în spate. Și, având în vedere că nu e un spațiu foarte mare, am încercat să integrăm și puțin detaliu tradițional, să ofere o expunere cât mai frumoasă a produselor.”

Afacerea lor a trecut printr-o perioadă dificilă odată ce Marea Britanie a părăsit UE. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Răzvan a povestit impactul pe care Brexitul și pandemia le-au avut asupra afacerii lor.

„Da, cu siguranță cred că (Brexit, n.r.) a avut un impact, pentru că produsele vin din ce în ce mai greu. Diferența la momentul producerii Brexitului a fost foarte mare, fiindcă noi aducem mai multe produse, nu doar vinuri. Avem magazinul și online, în care vindem în toată Anglia și automat a fost o scădere a lirei în perioada respectivă și atunci am avut pierderi de câteva mii de lire pe lună. De asemenea, au mai fost și alți factori, precum schimbările pe care transportatorii le-au întâmpinat la vamă”, a spus Răzvan pentru Europa Liberă.

Alături de rafturile impunătoare cu sticle de vin, am zărit o grămadă de alte produse destinate vânzării: borcane, conserve, dar și multe alte produse românești. Verificările bunurilor ce intră în Marea Britanie din Uniunea Europeană s-au înăsprit, iar produsele din magazinul lor au întâmpinat blocaje pentru zile întregi la vamă

„La început dura și o săptămână. Acum e posibil 2-3 săptămâni să întârzie transporturile pentru că, dacă un camion nu e plin doar cu alcool, sunt mai multe verificări, e puțin mai complicat. Sunt mulți care s-au lăsat de chestia asta, pentru că e dificil”, a mărturisit Răzvan.

Iar dificultățile cu care soții Ferchiu se confruntă nu se opresc aici. Ca să importe și să comercializeze alcool pe piața din Marea Britanie, aceștia trebuie să achite acciza pe alcool plus o mulțime de costuri asociate importului.

„Prețul alcoolului în Anglia are o acciză care e destul de mare, undeva la 2,30 de lire pe sticlă. Deci o sticlă, dacă o iei la 2 lire în România, mai adaugi 2,30 de lire acciza înainte să plece marfa din România, plus transportul din România în Anglia, actele vamale, plus TVA-ul din Anglia care ia 20 la sută. Deci o sticlă care pleacă de la 2 lire din România aici ajunge la cel puțin 7-8 lire, cu minime adaos-uri.”

Perioada de tranziție a Brexitului a coincis cu pandemia de Covid-19. Cu toate acestea, crama a rămas deschisă pe durata restricțiilor.

„Noi am funcționat în mare parte tot timpul, atât prin magazinul online cât și la fața locului. Odată cu deschiderea magazinului online, ne-am reprofilat dintr-o parte în alta, am început să vindem inclusiv angro”, a spus Răzvan.

Deși crama a rămas deschisă, Răzvan spune că au avut probleme cu aprovizionarea în perioada respectivă, fiindcă pandemia a coincis cu noile reguli de import de alcool în Marea Britanie.

„A fost o perioadă în care nu am reușit să aprovizionăm exact crama cu tot ce avem nevoie, dar am mers în linie. Ne-am descurcat. Am avut ceva stocuri, am reprofilat clienții de la ce erau obișnuiți la ce aveam. Dar între timp, ne-am reaprovizionat și totul a revenit la normal, cum s-ar zice.”

Impactul, o preconizare vastă

Efectele pandemiei și ale Brexitului încă se resimt. Dintre proprietarii de magazine și restaurante românești contactați telefonic, mulți ne-au spus că s-au întors în țară pentru vacanță și că intenționează să revină în septembrie. Alții n-au răspuns deloc.

Bogdan Mihăilescu, Ministru Consilier la Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a vorbit cu românii stabiliți in Regat și a încercat să înțeleagă problemele pe care aceștia le întâmpină.

„Toată lumea a fost afectată de pandemie și de Brexit. În egală măsură, și firmele înființate de români … Firmele înființate de români, care făceau comerț cu România, spre exemplu firmele care importau produse alimentare din România, au fost foarte afectate, mai ales micii antreprenori,” a declarat Mihăilescu pentru Europa Liberă.

„Acele firme mici, formate din membrii familiei care, de exemplu făceau comerț, aduceau cu mașina proprile produse din România, treceau pe la vamă fără să aibă probleme, aici au fost afectate foarte tare. Au apărut procedurile vamale și nu procedura ar fi bariera în sine, cât faptul că nu au învățat cum să-și facă declarațiile vamele, nu știu care sunt procedurile pentru marfă în vamă și s-au blocat”, ne-a explicat acesta.

Nu este greu verifici impactul descris de Mihăilescu - la o simplă aruncătură de ochi pe harta publicată de MagazineRomânești.eu, sunt 103 afaceri românești deschise doar în Londra care se ocupă de comercializarea de produse alimentare - de la restaurante și patiserii până la magazine și măcelării. La o examinare mai atentă a acestora, majoritatea dintre ele par să fie magazine și restaurante mici.

În aceste condiții, mulți dintre români au renunțat să mai aducă produse românești din România în Marea Britanie. Unii findcă nu știu cum, alții findcă nu au resursele necesare - procedurile vamale înseamnă de multe ori costuri suplimentare.

Dacă firmele stabilite de români în Marea Britanie s-au confruntat cu aprovizionarea, Mihăilescu este, în schimb, de părere că Brexitul prezintă o oportunitate nouă pentru firmele românești ce doresc să exporte către Marea Britanie.

„Știți bine, magazinele lor au probleme de aprovizionare și se plâng încontinuu de asta. Nu mai reușesc să aducă din piețele tradiționale ale lor, există impedimentul ăsta și în relația cu UE, dar repet, firmele care au capacitatea să se organizeze, pot transforma asta într-un avantaj. Noi putem exporta mult din România produse alimentare, pentru că avem foarte multe produse alimentare. Putem exporta vinuri mult mai mult, pentru că noi exportăm foarte puțin ce se poate, putem aduce mai multă mobilă. Cererea de mobilă din Marea Britanie a crescut enorm în ultimul an”, ne-a spus Mihăilescu.

Date despre impactul Brexit-ului și al pandemiei