România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Finlanda, când vine vorba despre satisfacția vieții. Pe locul al doilea mai sunt Austria, Belgia și Slovenia.
Situația materială, educația, mediul de reședință, vârsta și componența familiei sunt unii dintre factorii luați în calcul în stabilirea acestui clasament.
În cazul României, sunt pe de-o parte cei mai satisfăcuți: tinerii care locuiesc în orașe, au venituri mari și cei care au un copil. Pe de altă parte, cei mai nesatisfăcuți au o vârstă înaintată, locuiesc la sat, au venituri mici și o familie restrânsă.
Pentru a afla mai multe despre cum se raportează românii la satisfacția asupra vieții, Europa Liberă a discutat cu Radu Umbreș, antropolog și conferențiar universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
El spune că în România e un mare dezechilibru între zonele urbane și cele rurale: dacă în orașe se observă o dezvoltare constantă, satele sunt lăsate în urmă.
Bătrânețea în România, spune antropologul, vine cu o serie de dificultăți, precum izolarea socială sau sentimentul de a nu fi integrat. Prin urmare, cu cât sunt mai tineri românii, cu atât simt o satisfacție mai mare legată de viață.
Având în vedere rata scăzută a natalității și rata accelerată de îmbătrânire, România se poate aștepta la un val de migranți, spune el.
1. Europa Liberă: Este surprinzător că România ocupă acest loc când vine vorba de satisfacția vieții, având în vedere că la riscul de sărăcie și de excluziune socială se situează pe primul loc?
Radu Umbreș: Este aproape o surpriză, pentru că satisfacția cu viața depinde mai mult de modul în care oamenii își percep existența raportat la trecut și la perspectivele pe care le au.
În general, aceste comparații sunt mai valide de făcut în interiorul unei societăți decât între societăți, pentru că modul în care oamenii percep această întrebare și răspund la ea poate să fie influențată și de factori culturali.
2. Europa Liberă: Persoanele cu un venit mai mare sunt mai satisfăcute, în vreme ce persoanele cu cel mai mic venit – nu. Cât de importantă este situația financiară în determinarea gradului de satisfacție asupra vieții?
Radu Umbreș: E unul dintre cei mai importanți factori, datorită faptului că veniturile disponibile sunt cele care asigură oamenilor sentimentul de autonomie, sentimentul că își pot satisface nevoile și, evident, cum se consideră ei înșiși în raport cu restul societății.
Și același lucru poate fi observat și în cazul educației, educația fiind asociată și cu veniturile, și cu această perspectivă a locului tău în piramida socială.
3. Europa Liberă: Legat de educație, vedem că persoanele care au beneficiat de studii universitare afirmă că sunt mai satisfăcute decât cele care au terminat doar școala gimnazială. Cum poate contribui practic educația?
Radu Umbreș: Prin perspectiva șanselor de viață pe care le ai, în special ocupația pe care o poți avea, veniturile pe care le poți obține și în general cam cât de bine te poți descurca în viață, ce capital uman ai la dispoziție – care cu siguranță va fi corelat cu satisfacția asta a vieții.
4. Europa Liberă: Românii care trăiesc în orașe sunt mai satisfăcuți decât cei care locuiesc în mediul rural. Cât de mare este diferența și calitatea vieții între urban și rural astăzi?
Radu Umbreș: Este foarte ridicată și putem observa, de exemplu, prin comparație, că există state în Uniunea Europeană unde oamenii care trăiesc în mediul rural se declară mai satisfăcuți decât cei care trăiesc la orașe, în special în nord-vestul Europei, în țările nordice.
În acele zone, în ceea ce noi numim rural, sunt zone care au acces la infrastructură, sunt oameni care au ocupații care nu mai sunt doar agricole, care lucrează în servicii, în industrie. Zonele rurale sunt mult mai bine dezvoltate, ba chiar pot să crească satisfacția cu viața datorită unei poluări mai reduse sau unor comunități mai mici, mai închegate.
Or, în România avem un decalaj imens între zone rurale și zonele urbane. Urbanul crește, există o dezvoltare economică, există locuri de muncă, există oportunități de petrecere a timpului liber și așa mai departe, în timp ce ruralul este clar că a rămas în urmă din toate punctele de vedere.
5. Europa Liberă: Odată cu creșterea în vârstă, scade gradul de satisfacție al vieții. Cei mai mulțumiți sunt tinerii (16-19 ani), iar cei mai nesatisfăcuți sunt cei cu vârste de peste 75 de ani. Ce se schimbă și ce ne influențează percepția asupra vieții în funcție de vârstă?
Radu Umbreș: Pe de-o parte, avem efectul acesta, la nivel individual – modul în care ești satisfăcut cu viața ta va depinde de vârsta ta. În câteva exemple simple, ar fi poate speranțele și oportunitățile pe care le ai când ești tânăr și care se mai îngustează odată cu creșterea în vârstă. Starea de sănătate este un alt lucru foarte important care prezice satisfacția cu viața.
Iarăși, se remarcă același lucru, că în statele din nord-estul Europei, persoanele mai în vârstă sunt mai sunt satisfăcute cu viața decât cele tinere. La noi, lucrurile stau invers.
Asta poate fi explicat prin diferențele istorice între aceste societăți – generațiile de peste 65 de ani din vestul bogat și dezvoltat sunt cele care au beneficiat de o perioadă de creștere economică după Al Doilea Război Mondial, au pensii ridicate, beneficiază de sisteme de sănătate foarte performante.
Între timp, tinerii din acele societăți mai repede ar putea să aibă motive de îngrijorare privind costurile pentru achiziționarea unei locuințe sau au alte dificultăți de care se lovesc acum și de care poate părinții lor nu se loveau.
La noi, lucrurile stau exact invers, generațiile mai în vârstă sunt cele care au fost, istoric, mai ghinioniste, în timp ce tinerii, inclusiv cei sub 25 de ani, trăiesc într-una dintre cele mai prospere perioade din istoria României.
Există oportunități de angajare, oportunități de educație, mult mai multă libertate decât în generația părinților sau a bunicilor – și pentru noi, a fi bătrân vine cu foarte multe dificultăți: de izolare socială, același sistem de sănătate disfuncțional și, în general, din punct de vedere cultural, bătrânii din România nu mai au neapărat un loc al lor, social, unde să se simtă integrați și folositori, lucru care în vest, în special în nord-vest, e diferit. Vedem că acolo bătrânii continuă să fie activi și se bucură foarte mult de viață, mai ales după ce ies la pensie.
6. Europa Liberă: În ce fel a influențat trecutul istoric al României modul în care românii își evaluează viața?
Radu Umbreș: Mai ales la generațiile mai în vârstă, care chiar dacă știu faptul că existau foarte multe restricții, erau lipsiți de libertate, trăiau într-un regim totalitar, totuși, pe de-o parte reflectează la acea perioadă ca fiind una a tinereții, care este în general una mai plăcută decât bătrânețea, dar poate au și anumite nostalgii după o anumită stabilitate a vieții, a găsirii locurilor de muncă și probabil o inegalitate socială, cel puțin percepută ca fiind ceva mai redusă decât în prezent.
7. Europa Liberă: Familiile cu copii sunt mai satisfăcute decât cele fără copii, arată statistica, însă o parte a tinerilor alege să nu aibă copii. În plus, avem un grad de natalitate care a scăzut cu peste un procent față de anul anterior. Cum ne putem explica acest fenomen?
Radu Umbreș: O componentă foarte importantă a satisfacției cu viața este sensul pe care îl dai, percepția că ești pe un anumit drum, că există o anumită continuitate, că există anumite scopuri, iar copiii sunt ceea ce oferă cel mai mult sens al vieții indivizilor.
Evident, faptul că există copii prezenți poate indica și alte elemente, cum ar fi o anumită prosperitate a familiei care își permite să facă copii – creșterea copiilor este foarte scumpă în România, în acest moment.
Indică și o stabilitate a indiviziilor, faptul că și-au găsit persoane compatibile și cu care au început acest drum.
Acest trend de care spuneați este încă mai redus în România decât în Vest. Chiar într-un studiu recent privind tinerii din România, am văzut că aceștia încă își mai doresc să aibă copii, să-și intemeieze o familie – poate nu un număr atât de ridicat de copii, dar încă există un anumit optimism față de Vest.
Acolo, într-adevăr, poate exista această alegere între un stil de viață mai axat pe sine, mai hedonist, mai multe plăceri, mai multă investiție în sine versus pasul ceva mai greu, efortul de a forma o familie, care poate produce destul de multe greutăți pe termen scurt, însă pe termen lung duce la o satisfacție ridicată cu viața, care pare să aibă un sens pentru indivizi, pentru părinți.
8. Europa Liberă: Tot în ceea ce ține de familii – cu cât există mai mulți adulți într-o casă, cu atât este mai mare gradul de satisfacție. Cum influențează relațiile interumane gradul de satisfacție al românilor?
Radu Umbreș: În general, vedem că în toate societățile, cel mai bun predictor al satisfacției cu viața este prezența și intensitate unor relații sociale de suport, de sprijin, de interacțiune, de comunicare.
Izolarea socială, singurătatea, absența prietenilor, a rudelor, a familiei duce la o insatisfacție, duce la la nefericire. Iar în România, în care încă mai există acest model ideal al familiilor mari, închegate, poate chiar multigeneraționale, este una dintre sursele de interacțiune socială și de relații sociale semnificative, care contribuie la satisfacția oamenilor cu viața.
9. Europa Liberă: În momentul de față, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea și care pot influența calitatea vieții?
Radu Umbreș: Sunt probleme pe termen scurt, contemporane, actuale, cum ar fi cele două războaie importante, care creează instabilitate la nivel global, cel din Ucraina și ce se întâmplă în Israel.
Există această nesiguranță privind evoluția Statelor Unite, potențialul conflict global între Statele Unite, China, Rusia, Uniunea Europeană - toată această lume multipolară.
Și poate ar mai fi, dar pe termen ceva mai mediu și lung, o anumită incertitudine privind stabilitatea, unitatea și viitorul Uniunii Europene, din care noi facem parte.
Pentru România, în mod particular, și încă nu este pe termen scurt, dar va deveni termen mediu și cu siguranță o problemă foarte mare de viitor, sunt criza demografică – îmbătrânirea populației, pe de-o parte, și scăderea natalității. Încă avem o natalitate foarte redusă, sub rata de înlocuire a populației, ceea ce va duce și la lipsă de forță de muncă.
Altceva ar fi problema persoanelor vârstnice, care vor trebui să fie îngrijite. Și asta va fi, probabil, una dintre soluțiile la această problemă – va fi o creștere a imigrației către România. Lucru care va veni și cu avantaje, și cu posibile probleme: ce fel de oameni vor fi atrași către România, cum vor fi aceștia integrați, cât de pregătită este societatea noastră să devină o țară de primire a imigranților?
Deci cam astea ar fi principale de probleme. Poate ar mai fi și problema cu care trăim dintotdeauna, acestă idee a unei reforme a statului, a societății, a problemelor legate de cum funcționează instituțiile, cât de multă încredere au oamenii în ele, cât de multă corupție și favoritism există .
Ne-am pierdut speranța unei reforme radicale și întrebarea e în ce măsură oamenii vor mai crede și vor mai avea răbdare într-o reformă graduală sau – ceea ce e cazul multor români – vor alege să profite de libertatea de circulație și se mute în alte societăți.
10. Europa Liberă: Pe lângă imigrație, ce schimbări vedeți în societatea românească în următorii ani?
Radu Umbreș: Probabil, problema principală va fi momentul în care generația decrețeilor va începe să iasă la pensie. Va fi o presiune imensă pe sistemul de pensii, foarte multe pensii care trebuie plătite, raportat la ceea ce va intra în sistem, datorită celor care vor lucra acolo.
Iarăși, în câțiva ani ne vom lovi direct de această problemă.
Și o altă schimbare va fi, cred eu, clarificarea și poziționarea României ca actor geostrategic îm această zonă tensionată, care este granița de est a Uniunii Europene către Ucraina, Rusia, Turcia – aceste forțe politice cu care Uniunea Europeană are o relație relativ tensionată în prezent.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
