Dacă devine proprietară peste terenuri, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, prin Romexpo SA, dorește asocierea cu omul de afaceri ieșean Iulian Dascălu pentru realizarea unor investiții imobiliare de circa 2,8 miliarde de euro. În acest context, principalul grup de investiții și dezvoltare imobiliară din Europa de Est, NEPI, cere președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea prin care terenul extrem de valoros din partea centrală a orașului este transferat gratuit unei entități private și se arată dispus să plătească prețul pieței pe terenul în discuție.
Concurenții investitorului ieșean Iulian Dascălu vin cu propunerea ca statul să organizeze o licitație internațională în urmă căreia ar putea câștiga foarte mulți bani. „Proiectul de la Romexpo poate fi dezvoltat și fără ca românii să facă un cadou de sute de milioane de euro unei grupări de dezvoltatori imobiliari”, susțin într-un comunicat de presă cei de la NEPI Rockcastle, cel mai mare grup imobiliar din România.
Ei mai propun un parteneriat public-privat, asociere din care statul ar avea numai de câștigat. „Statul român, singur, sau în asociere cu CCIR, poate organiza o licitație internațională, un proces competitiv și transparent de selecție a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea și revitalizarea zonei Romexpo”, mai precizează NEPI.
Camera de Comerț vrea asociere cu Dascălu
În replică, CCIR susține că a analizat piața și că a selectat atent investitorul. „CCIR propune un proiect cu impact major, nu doar pentru Capitală, ci la nivel național. În mod evident, a existat un studiu amplu privind oportunitatea și fezabilitatea unei asemenea investiții, precum și o analiză a investitorilor care ar putea dezvolta un astfel de proiect, contând în primul rând expertiza în realizarea și operarea unor ansambluri mixte de amploare, capacitatea financiară și chiar deschiderea față de investiții în infrastructură și facilități sociale”, se arată într-un răspuns, din toamna anului trecut, adică la momentul votului, al Camerei de Comerț si Industrie a României către Europa Liberă.
În respectiva scrisoare, CCIR mai arată că nu este obligată să răspundă în baza legii liberului acces la informațiile de interes public, deși este o asociație cu statut de utilitate publică, și că nu este finanțată de stat, deși este pe cale să primească de la stat, prin lege un teren de câteva sute de milioane de euro. În acest context, am întrebat cum a ajuns CCIR la un acord cu firma lui Iulian Dascălu pentru a construi un ansamblu imobiliar la Romexpo. „Dispozițiile legale care prevăd negocierea cu o singură sursă (...) nu sunt aplicabile ori incidente CCIR, aceasta fiind o instituție privată care nu beneficiază de finanțare din bani publici”, a fost răspunsul Camerei de Comerț și Industrie.
Tot atunci, am întrebat CCIR ce sume încasează lunar de la firmele care au contracte de închiriere pe spații care aparțin Camerei de Comerț. Am cerut numele acestor firme și chiria plătită de fiecare societate, întrebare la care Camera de Comerț a refuzat să răspundă.
CCR a amânat și a votat
Pe 3 martie 2021, Curtea Constituțională a decis că proiectul de lege prin care Parlamentul a decis ca CCIR să primească gratuit terenul Romexpo este constituțional. Astfel, propunerea a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis care o poate promulga sau o poate retrimite noului Parlament pentru reexaminare. „În ședința din 3 martie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 51 de deputați aparținând Grupului Parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, precum și neafiliați și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007 este constituțională în raport cu criticile formulate”, se arată într-un comunicat al CCR.
Potrivit informațiilor citate de g4media.ro, decizia CCR a fost luată cu voturile a 5 judecători, trei au susținut că proiectul de lege este neconstituțional, iar un judecător a lipsit de la ședință. Hotărârea CCR a fost luată după patru amânări de pronunțare.
Dorința PMP
Totul a pornit în martie 2020 de la o inițiativă legislativă a fostului deputat PMP, Emil Marius Pașcan prin care se dorea modificarea legii de funcționare a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), o asociație cu statut de utilitate publică. Astfel, un teren de 46 de hectare aflat în proprietatea statului și dat spre folosință gratuită CCIR pentru 49 de ani, urma să își schimbe proprietarul printr-o lege votată de Parlament. De la stat trecea la CCIR. Terenul de la Romexpo a fost transmis cu titlu gratuit către Camera de Comerț încă din 2004, printr-o hotărâre de guvern, guvern condus pe atunci de Adrian Năstase. Potrivit acelui HG, Camera de Comerț și Industrie a României are dreptul să folosească terenul gratuit până în 2053. Nefiind proprietară pe suprafață, nu poate construi pe ea. Așa a apărut inițiativa deputatului PMP care a adunat rapid mai mulți susținători de la PSD și PNL. S-au opus USR și UDMR.
Terenul de 46 de hectare situat în zona de nord a Capitalei valorează, potrivit speciliștilor imobiliari, între 200 și 250 milioane de euro. Aici, CCIR dorește să construiască, în parteneriat cu milionarul Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Mall din Iași, 14 turnuri cu înălțimea de până la 42 de etaje, o parcare de 12.000 de locuri și un mall. E vorba chiar despre spațiul din curtea și din spatele Romexpo. A fost și prezentat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care a și fost aprobat de administrația fostului primar PSD, Gabriela Firea.
,
