Linkuri accesibilitate

E România de partea Statelor Unite în Orientul Mijlociu?


Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg în fața gărzii de onoare la ceremony de inaugurate a scutului american antirachetă de la Deveselu, 2016
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg în fața gărzii de onoare la ceremony de inaugurate a scutului american antirachetă de la Deveselu, 2016

Ministerul Afacerilor Externe de la București nu a avut nicio reacție după lichidarea generalului iranian Qassem Soleimani, dar sâmbătă a transmis pe Twitter un mesaj în care subliniază necesitatea detensionării situaţiei din Orientul Mijlociu: „România este profund îngrijorată cu privire la evoluţiile din Orientul Mijlociu după atacurile asupra Ambasadei Statelor Unite în Irak - pe care România le-a condamnat ferm - măsurile de protecţie luate de SUA. Detensionarea este esenţială pentru a se preîntâmpina pe viitor o deteriorare a situaţiei de securitate”

România se distanțează cumva față de marile puteri europene, Franța și Germania, care au criticat discret decizia Statelor Unite de a-l scoate din joc pe cel care era considerat al doilea cel mai influent om din Iran, Qassem Soleimani, fără să se situeze însă în mod clar alături de aliatul său strategic.

Declarația diplomatică distribuită de ministerul de Externe este precaută, în așa fel încât să nu deranjeze nici Washingtonul, dar nici Parisul sau Berlinul, ținând însă cont de relațiile speciale pe care le are cu Statele Unite, România nu va putea fi decât de partea americanilor, în cazul deteriorării lucrurilor. În această situație, România nu va putea fi doar declarativ alături de America, ci și militar.

Directorul Radio Farda: Soleimani era al doilea cel mai important om din Iran
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

În Germania se discută deja despre „reanalizarea” misiunilor pe care le fac militarii Bundeswehr,​ în Irak. În plus, ministrul de externe german Heiko Maas a spus că „operațiunea militară americană a venit după o serie de provocări periculoase din partea Iranului”, dar a recunoscut că reducerea tensiunilor în regiune „nu a devenit mai ușoară”, iar secretara de stat franceză pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin explicase anterior pentru RTL că ne regăsim astăzi ''într-o lume mai periculoasă'' din cauza riscurilor de ''escaladare militară'' în Orientul Mijlociu.

Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, le-a reproşat europenilor că nu au fost „atât de utili" pe cât ar fi trebuit să fie în cazul generalului iranian Qassem Soleimani ucis într-un raid în Irak. Într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News, Pompeo a explicat că a fost în contact telefonic cu lideri din întreaga lume pentru a discuta cu ei despre acest atac care a provocat furia iranienilor: „am vorbit cu partenerii noştri din regiune pentru a le explica ce facem, şi de ce, şi pentru a le cere sprijinul”.

Șeful diplomației americane a mai explicat că liderii UE nu au fost foarte cooperanți: „discuţiile cu partenerii noştri din alte locuri nu au fost atât de bune. Sincer, europenii nu au fost atât de utili pe cât am sperat că vor fi"

Potrivit lui Pompeo, "britanicii, francezii, germanii, toţi trebuie să înţeleagă că ceea ce noi am făcut, ceea ce americanii au făcut, a permis de asemenea salvarea de vieţi în Europa". Eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani
„a fost un lucru bun pentru întreaga lume” a declarat secretarul de stat american.

Mii de oameni au strigat „moarte Americii”, sâmbătă la Bagdad la marșul funerar organizat în onoarea generalului iranian Qassem Soleimani ucis într-un atac american cu dronă în capitala Irakului, în noaptea de joi spre vineri. Printre participanții la procesiunea funerară s-a numărat și premierul Irakului, Adil Abdul-Mahdi.

Uciderea celui care este considerat arhitectului strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, precum și a unui comandant irakian de coaliție paramilitară pro-Iran, Abu Mahdi al-Muhandis, a amplificat tensiunile în regiune.

Ambasadorul Iranului la ONU, Majid Takht Ravanchi, a declarat că, prin atacul cu dronă, Statele Unite au comis un „act de război” împotriva Iranului, țara sa amenințând cu „riposte severe”. Președintele american Donald Trump a spus că uciderea lui Soleimani la ordinul său s-a făcut pentru a „opri un război” și că temutul comandant al forțelor de elită iraniene Quds pregătea atacuri „iminente și sinistre” împotriva intereselor Statelor Unite și aliaților lor. Soleimani urmează a fi înmormântat pe 7 ianuarie în orașul său natal din Iran, Kerman, după trei zile de doliu național.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG