Atunci când ești un pensionar rus care trăiește cu un venit limitat, este destul de greu să te descurci cu prețurile alimentelor de bază - ouă, cartofi sau unt - care cresc vertiginos. Mai nou, adaugi pe lista grijilor și o rublă în cădere liberă, care atinge valori minime, cele mai mici din ultimii ani.
„Văd prețurile și îmi ies ochii din cap”, spune o profesoară de istorie pensionară care locuiește în Sankt Petersburg și încearcă să se descurce cu o pensie lunară de 19.100 de ruble (187 de dolari). „Ce se întâmplă? Prețurile cresc pentru absolut tot.”
„Nu mai găsesc cuvinte politicoase, desigur,” declară pentru Serviciul Rus al RFE/RL femeia de 72 de ani. Ea a solicitat ca numele ei să nu-i fie dezvăluit pentru a evita hărțuirea de către poliție. „Trebuie să fac glume despre asta ca să-mi răcoresc furia,” a adăugat ea.
La aproape trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin, economia Rusiei a sfidat și așteptările, și experții care preziceau că va fi paralizată de sancțiunile ample impuse de Occident ca răspuns la agresiunea militară a Moscovei.
Impulsionat de avalanșa de cheltuieli guvernamentale care pun războiul pe primul loc, produsul intern brut va atinge, conform estimărilor, o creștere de 3,6% în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional.
Însă cheltuielile, care cresc într-un ritm amețitor, duc la supraîncălzirea economiei. Confruntată cu o inflație care depășește 8%, Banca Centrală a majorat deja dobânzile și ar putea să le crească și mai mult în săptămânile următoare. Acest lucru a dus, la rândul său, la creșterea dobânzilor la ipoteci și la credite, stârnind plângeri vehemente din partea liderilor de afaceri.
Iar ccum apare un alt simptom al unei economii tot mai nesănătoase: prăbușirea rublei, care a ajuns la niveluri nemaivăzute din martie 2022, la câteva săptămâni după ce Moscova a invadat Ucraina.
Pe 5 decembrie, rubla se tranzacționa la 103 pentru un dolar american. Este o scădere de la 85 în septembrie, dar o îmbunătățire față de nivelul minim recent – 113 – atins la sfârșitul lunii noiembrie.
„Regulile jocului se vor schimba”
Care este principalul motiv – deși nu singurul – pentru această scădere? Un nou set de sancțiuni anunțat de Statele Unite pe 21 noiembrie, care vizează zeci de bănci rusești, inclusiv cea mai mare bancă scutită, până acum, de restricți. Este vorba de Gazprombank, deținută de stat, care, cum spuneam, a evitat până acum sancțiunile datorită rolului său de intermediar al tranzacțiilor legate de exporturile de petrol și gaze.
Washingtonul se temea anterior că sancționarea acesteia ar putea perturba piețele globale și ar putea duce la creșterea prețurilor la petrol.
Rușii – fie persoane fizice, bănci sau companii – se grăbesc să facă tranzacții înainte de 20 decembrie, când restricțiile vor intra în vigoare, explică Serghei Alexașenko, fost oficial de rang înalt al Băncii Centrale. Iar asta a inundat piața cu ruble.
„Mi se pare că saltul brusc al rublei (sau dolarului) se explică prin faptul că regulile jocului se vor schimba, iar nimeni nu știe care vor fi noile reguli,” spune el pentru Serviciul Rus al RFE/RL.
Oficialii, inclusiv președintele Vladimir Putin, au încercat să calmeze îngrijorările, atât ale consumatorilor obișnuiți, cât și ale mediului de afaceri.
„Așa cum se întâmplă adesea în astfel de situații, există o componentă emoțională excesivă pe piața valutară,” a declarat reporterilor ministrul Dezvoltării Economice, Maksim Reșetnikov, pe 27 noiembrie.
„Experiența arată că, după o perioadă de volatilitate crescută, rata se stabilizează întotdeauna.”
Rușii obișnuiți – în special cei din regiunile mai sărace, departe de centrele urbane precum Sankt Petersburg – au beneficiat de creșterea masivă a cheltuielilor guvernamentale. Salariile extrem de mari plătite bărbaților care se oferă voluntar să lupte în Ucraina – ca să nu mai vorbim de bonusurile și beneficiile acordate văduvelor de război – au determinat populația să cheltuiască mai mult sau chiar să se răsfețe.
Inflație galopantă, creștere șubredă
Totuși, salariile mari din timpul războiului au forțat fabricile civile, în special întreprinderile din industria de apărare, să crească salariile pentru a putea concura și a acoperi posturile libere. Chiar Putin a recunoscut public că deficitul de forță de muncă reprezintă o problemă.
Salariile mariau alimentat inflația, crescând costurile bunurilor de zi cu zi, inclusiv cele pentru unt, cartofi și ouă.
Pe măsură ce prețurile au crescut, mai multe regiuni au raportat o serie de furturi de alimente, în special unt și alte produse lactate. Unii comercianți au început să pună sub cheie produsele lactate pentru a preveni furturile.
Dobânzile ridicate ale ipotecilor, în tandem cu creșterea ratelor Băncii Centrale, au blocat vânzările de locuințe și apartamente într-un număr tot mai mare de regiuni.
Prăbușirea rublei, între timp, va face ca bunurile importate să fie mai scumpe – exact într-un moment în care consumatorii ruși cheltuie mai mult pentru sărbătorile de Anul Nou și Crăciun.
Aceasta îi afectează și pe muncitorii migranți, mulți dintre ei provenind din Asia Centrală și trimițând cea mai mare parte a câștigurilor înapoi acasă, pentru a-și susține familiile. Scăderea actuală a rublei înseamnă mai puțini bani de trimis.
„Dacă trebuie să trăiești în Rusia, nu e nicio diferență,” a spus un bărbat uzbec care lucrează ca șofer de taxi. „Dar dacă trebuie să lucrezi aici și să trimiți bani înapoi în Kârgâzstan sau Uzbekistan, atunci nu are rost să mai lucrezi aici. Mai bine te întorci acasă.”
Puțini experți prezic un colaps economic total în viitorul apropiat. Mai degrabă, semnalele de avertizare indică o încetinire, ceea ce, potrivit directorului Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, este obiectivul recentelor majorări ale ratelor de dobândă. FMI estimează că economia va încetini la o creștere de aproximativ 1,3% anul viitor.”
„Creșterea economică va încetini,” a declarat Laura Solanko, expertă în economia Rusiei la Institutul de Economii în Tranziție al Băncii Finlandei. „Dar o creștere mai lentă nu este un semn de colaps economic. Rusia poate susține în mare măsură nivelul actual de consum al populației și de război, cu nivelul actual de activitate economică.”
„Este tot mai evident că nu există soluții bune pentru problemele economiei ruse, în afară de încheierea războiului – mama tuturor problemelor Rusiei,” a scris Alexander Koliandr, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, într-un articol de opinie luna trecută.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.