În februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, Xenia Koldin tocmai termina clasa a XI-a la Vovceansk, un oraș situat la 70 de kilometri distanță de Harkov, unde s-a născut.
Șase luni mai târziu, în plin război, atât ea, cât și fratele ei mai mic, au fost forțați să se mute în Rusia. Niciunul dintre ei nu trăia pe lina frontului, dar au devenit două dintre miile de victime ale conflictului.
La începutul lunii, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a găsit Rusia vinovată de punerea în aplicare a unui sistem organizat de încălcare a drepturilor omului, inclusiv prin deportarea forțată a copiilor.
Însă un nou raport al think tank-ului internațional Globsec merge un pas mai departe, reluând acuzațiile tot mai numeroase privind scopul Moscovei de a „fura” viitorul Ucrainei.
Unul dintre cele mai deliberate și devastatoare atacuri asupra unei populații civile din istoria modernă a Europei.Globsec
„Folosirea – de către Rusia – ca armă a strămutării populației și a deportării copiilor reprezintă unul dintre cele mai deliberate și devastatoare atacuri asupra unei populații civile din istoria modernă a Europei”, arată raportul întocmit de cercetătoarea asociată Megan Gittoes.
„Departe de a fi consecințe neintenționate ale războiului, strămutarea populației și deportarea copiilor sunt componente de bază ale strategiei de război hibrid al Kremlinului, concepute pentru a slăbi rezistența demografică a Ucrainei în ceea ce a devenit un conflict prelungit”, adaugă documentul prezentat luna trecută, la Globsec Forum 2025.
Pe fondul atacurilor masive cu drone sau rachete, al confruntărilor de pe câmpul de luptă și al ruinării orașelor, mii de copii ucraineni au fost luați din casele lor și trimiși în părți ale Ucrainei controlate de Rusia sau în locuri din Rusia și Belarus.
Unii au fost plasați în familii rusești sau în „tabere de reeducare”, iar alții, precum Xenia Koldin, au mers la școală în Rusia.
Acolo, povestește ea, experiența seamănă mai mult cu îndoctrinarea decât cu educația.
„În fiecare luni aveam lecții de «discuții despre lucruri importante». Adică faimoasa propagandă rusă despre cât de măreață e Rusia. Apoi trebuia să cântăm imnul național”, spune ea pentru RFE/RL.
Xenia Koldin a mers la școală trei luni de zile, timp în care – povestește ea – profesorii și administratorul liceului au încercat în mod constant să o convingă să ceară cetățenia rusă, spunând că, dacă ar obține-o, ar putea primi bani și locuință. Ea a refuzat.
19.546 de copii au fost deportați în Rusia de la începutul invaziei, în 2022, și doar aproape 1.400 s-au întors în Ucraina, potrivit datelor Bring Kids Back UA.
Rusia a fost acuzată că a schimbat numele copiilor ucraineni în încercarea de a-i priva de accesul la rude.
Mariam Lambert, co-fondator al Fundației Emile, care lucrează la procesul de întoarcere a copiilor deportați, spune că presiunea pusă pe copiii ucraineni aflați acum în Rusia este o „crimă deliberată și organizată”.
„În Ucraina, copiii sunt vizați de Rusia pentru a le șterge identitatea”, spune Lambert într-un interviu pentru RFE/RL.
„Scopul e să creeze o nouă generație în Rusia. Iar asta este o crimă, conform Convenției de la Geneva."
Moscova a negat comiterea vreunei infracțiuni legate de mutarea copiilor și spune că îi „salvează de război”. Curtea Penală Internațională (CPI) este de altă părere.
În martie 2023, aceasta a emis mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului.
Curtea invocă responsabilitatea pentru crima de război de deportare și transfer ilegal de copii în timpul războiului.
Ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubineț, care reprezintă statul în eforturile de readucere în țară a civililor și a personalului militar, spune că Rusia nu a fost deschisă cu informațiile privind copiii ucraineni.
„Din punctul nostru de vedere, vedem clar scopul principal al deportării copiilor ucraineni: să îi folosească ca generație următoare de soldați ruși”, declară Lubineț pentru RFE/RL.
„Le sunt schimbate documentele - toate – inclusiv certificatele de naștere și foile școlare. Sunt forțați să vorbească numai rusă și să se identifice ca fiind ruși", adaugă el.
O investigație a Schemes, redacție a Serviciului Ucrainean al RFE/RL, a dezvăluit, în decembrie anul trecut, că Rusia a folosit o organizație militaristă de tineret, Yunarmia, pentru a încuraja loialitatea adolescenților din părțile ocupate ale Ucrainei și pentru a-i pregăti să lupte în războiul Moscovei împotriva țării lor natale.
Yunarmia „a fost creată cu ideea exactă de reeducare militarizată nu numai a [copiilor] ruși, ci și a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate”, a declarat Katerina Rașevska, avocat la Centrul Regional pentru Drepturile Omului, care a fost forțat să se mute din Crimeea la Kiev după ocupația rusă.
Părinții care încearcă să își găsească copiii, și să îi repatrieze după ce au fost separați, par să susțină afirmațiile lui Lubineț.
Raportul Globsec citează mărturiile mai multor părinți, care spun că oficialii ruși le pun obstacole și încearcă să îngreuneze procesul de repatriere a copiilor.
„Brainwashing”
Unul dintre părinți, o mamă pe nume Tatiana, a declarat că atunci când a încercat să obțină returnarea fiului său, care a fost transferat în 2023 într-o tabără din Crimeea, a fost acuzată de oficialii ruși că acționează în numele serviciilor secrete ucrainene și a fost reținută timp de mai multe zile.
Xenia Koldin spune că s-a confruntat cu o altă problemă când a încercat să se ocupe de repatrierea fratelui său (care are acum 14 ani), după ce au fost separați, în Rusia. El a stat cinci săptămâni într-o tabără de vară și apoi s-a mutat la o familie rusească din Abinsk, un oraș din regiunea Krasnodar.
Acolo, spune ea, „au început să-i spele creierul”.
„Îi ziceau că în Ucraina acționează naziștii, care voiau să-l ucidă, că nimeni nu-l vrea în Ucraina, că acolo e război și nu are ce căuta în Ucraina”, povestește Xenia.
După ce și-a făcut prieteni noi și a început să se teamă de ceea ce îl aștepta în Ucraina, despre care auzise numai lucruri rele, băiatul a devenit reticent să se întoarcă acasă.
„Trei ore am vorbit, timp în care am încercat să îl conving să accepte să meargă cu mine. Nu voia deloc să meargă”, povestește Xenia Koldin.
„Spunea aceleași lucruri despre naziști, că vrea să rămână , că era război, că bombardau”.
În cele din urmă, a cedat, iar mama sa adoptivă rusă i-a spus la plecare: „Mergi, mergi în Ucraina ta, oricum va deveni în curând Rusia”.
Ucraina a făcut din returnarea copiilor un punct-cheie în negocierile de pace cu Rusia.
Lubineț spune că oficialii ruși sunt reticenți în a returna copiii „deoarece înțeleg pe deplin că fiecare copil returnat este un potențial martor”.
„Trebuie să recunoaștem că propaganda rusă acționează zilnic asupra lor”, spune el.
Xenia Koldin afirmă că fratele ei a avut nevoie, pentru reintegrare, de câteva luni. Acum, spune ea, băiatul merge la școală și e în grija unei „bune familii adoptive ucrainene”. Amândoi locuiesc în Kiev și se văd în weekenduri.
Iar ea continuă să lupte pentru alții, care nu au fost la fel de norocoși. Xenia Koldin este ambasador al organizației Salvați Ucraina și voce a copiilor care au fost deportați și au avut experiențe similare.
Articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.