Linkuri accesibilitate

Rusia a boicotat audierile de la Haga. Ucraina acuză uciderea civililor și „minciunile grotești” ale Rusiei


Oamenii din Irpin traversează un pod distrus, după zile de bombardamente intense asupra singurei rute de scăpare din zonă, în timp ce trupele rusești avansează spre Kiev, 7 martie 2022.
Oamenii din Irpin traversează un pod distrus, după zile de bombardamente intense asupra singurei rute de scăpare din zonă, în timp ce trupele rusești avansează spre Kiev, 7 martie 2022.

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga se va pronunța „cât mai curând posibil” cu privire la cererile Ucrainei privind emiterea unui ordin de urgență ca Rusia să înceteze imediat războiul. Luni a avut loc prima zi de audieri.

Ucraina a pledat luni, la Haga, pentru emiterea unui ordin judecătoresc internațional prin care Rusia să fie forțată să pună capăt invaziei care a început pe 24 februarie. Vladimir Putin a susținut în ziua declanșării războiului, fără să prezinte dovezi, că guvernul Ucrainei comite un genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din estul țării.

Anton Korinevici, șeful delegației ucrainene, a respins în fața Curții Internaționale de Justiție acuzațiile Kremlinului și a declarat că „milioane de oameni sunt în pericol”. Rusia „a profanat Convenția privind genocidul”, a mai spus el, referindu-se la tratatul ONU din 1948 care interzice genocidul.

Reprezentanții Moscovei nu s-au prezentat în prima zi de audieri, a anunțat președinta Curții Internaționale de Justiție, Joan Donoghue, catalogând gestul ca fiind „regretabil”.

„Faptul că locurile destinate Rusiei sunt goale, vorbește de la sine. (Rușii) nu se află aici, nu se află în această sală de judecată. Ei sunt pe câmpul de luptă și duc un război agresiv împotriva țării mele”, a spus reprezentantul Ucrainei.

La finalul audierilor de luni, Korinevici a spus că Rusia va trebui să asculte ordinele Curții Internaționale de Justiție, în ciuda boicotului.

Anton Korinevici a mai spus că peste 1,5 milioane de ucraineni au fugit deja din calea războiului în alte țări, iar „mulți alții” sunt strămutați în interiorul țării.

El a denunțat „minciunile grotești” venite din partea Rusiei și a vorbit despre orașele aflate sub asediu, civili atacați și uciși, scoțând în evidență „catastrofa umanitară”.

„Sunt copii care se nasc în metrou și în tuneluri, în timp ce spitalele sunt bombardate. Toate acestea reprezintă o realitate groaznică cu care se confruntă în acest moment poporul ucrainean”, a spus reprezentantul Ucrainei.

El a adăugat că, din cauza ocupației ruse, Ucraina nu mai poate furniza servicii de stat în multe regiuni, și a dat ca exemplu campania de vaccinare anti-Covid și asigurarea de servicii de sănătate.

„Rusia trebuie oprită, iar instanța are un rol de jucat în acest sens”, a subliniat Korinevici.

Jonathan Gimblett, membru al echipei juridice a Ucrainei, a subliniat urgența cazului și a spus că „agresiunea militară a Moscovei ar fi putut duce la o nouă catastrofă nucleară care ar fi putut afecta nu doar Ucraina sau Rusia, ci și o zonă învecinată foarte mare”.

El a adăugat că Rusia „recurge la tactici care amintesc de asediul războaielor medievale, încercuiește orașele, tăie rutele de scăpare și atacă populația civilă cu muniție grea”.

Oksana Zolotaryova, o reprezentantă a Ucrainei, a afirmat: „Nu știm încă numărul real de ucraineni pe care Rusia i-a ucis în ultimele 11 zile. Putem doar ghici câți vor mai fi uciși în următoarele 11 zile dacă această agresiune fără sens nu se oprește”.

Audierile vor continua și marți, pentru a oferi șansa Moscovei de a-și spune punctele de vedere.

Consecințele deciziei de la Haga

Rusia și Ucraina sunt membre ale Curții Internaționale de Justiție și ambele au semnat Convenția privind genocidul.

Analiștii juridici spun că, chiar dacă instanța acceptă cererea Ucrainei, este puțin probabil ca Rusia să acționeze în consecință și să oprească atacul ordonat de Vladimir Putin, care a făcut ca peste 1,5 milioane de ucraineni să fugă spre țările din vest.

„Cred că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt zero”, a declarat Terry Gill, profesor de drept militar la Universitatea din Amsterdam, potrivit Associated Press.

El a precizat că, dacă o națiune nu se supune ordinului instanței, judecătorii ar putea cere o acțiune din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, unde Rusia are drept de veto.

Acțiunea Ucrainei „face parte dintr-o strategie diplomatică generală prin care încearcă să pună presiune maximă asupra Rusiei”, a completat analistul juridic.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG