Linkuri accesibilitate

Rusia cere NATO să părăsească Europa de Est și să rămână în afara fostei URSS


Ministrul rus de Externe, Serghei Riabkov pune condiții dure NATO. Colaj foto cu președintele rus (dreapta) și secretarul general al NATO (stânga)

Rusia a anunțat vineri că dorește o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că alianța nord-atlantică va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina.

Solicitarea face parte dintr-o listă de garanții de securitate cerută de Rusia pentru a începe negocierile cu Occidentul. Printre punctele aflate pe lista Moscovei se află și faptul că NATO nu ar mai putea desfășura rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în țările unde ar putea lovi Rusia, relatează Reuters.

Cererile formează un pachet despre care Moscova spune că reprezintă condiția esențială pentru reducerea tensiunilor în Europa și dezamorsarea crizei de la granița cu Ucraina, după ce țările occidentale au acuzat Rusia că pregătește o nouă invazie.

Solicitările fac referire inclusiv la un drept de veto al Rusiei asupra aderării Ucrainei la NATO, idee respinsă deja ferm de Occident.

Prezentând cererile în detaliu pentru prima dată, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov le-a spus reporterilor că Rusia și Occidentul trebuie să pornească de la zero pentru a-și reface relația.

Potrivit acestuia, linia urmată de SUA și NATO este „absolut inacceptabilă și extrem de periculoasă”.

„Washingtonul și aliații săi din NATO ar trebui să oprească imediat acțiunile ostile regulate împotriva țării noastre - inclusiv exercițiile [militare] neprogramate, apropierile și manevrele periculoase ale navelor și avioanelor militare - și să oprească dezvoltarea militară de pe teritoriul ucrainean”, a spus el.

Sam Greene, profesor de politică rusă la King's College din Londra, a scris pe Twitter că președintele Vladimir Putin nu face decât să „tragă o linie în jurul spațiului post-sovietic și să plaseze un semn cu „accesul interzis”, ceea ce nu poate duce la nicio înțelegere pentru că reprezintă o declarație.

„Dar asta nu înseamnă neapărat că acesta este un preludiu al războiului. Este o justificare pentru a menține Moscova în poziție de tragere și a-și crea un ascendent asupra Washingtonului. Întrebarea este cât timp poate face asta înainte ca tehnica să-și piardă eficiența?”

Cerințele Rusiei

Riabkov a declarat reporterilor că Rusia nu mai este dispusă să suporte situația actuală. El a cerut Statelor Unite să ia în serios propunerile și să vină cu un răspuns constructiv cât mai rapid.

Oficialul rus a susținut că Rusia este pregătită să înceapă discuțiile chiar de sâmbătă, eventual la Geneva, și că echipa sa de negociere este pregătită.

Întrebat despre răspunsul pe care SUA l-a dat de fiecare dată propunerilor de acest fel ale Rusiei, Riabkov a spus: „În ceea ce privește imaginea generală, ei nu au spus „nu”. Nu ne-au spus „da”, dar nu au spus nici nu”.

Moscova a transmis propunerile sale Statelor Unite la începutul acestei săptămâni, pe fondul tensiunilor crescânde din cauza acumulării de trupe rusești în apropierea Ucrainei, și susține că nu face decât să răspundă amenințărilor la adresa sa.

Agenția de presă RIA a rezumat punctele cheie ale propunerilor făcute de Moscova:

  • Să excludă extinderea în continuare a NATO și aderarea Ucrainei la alianță
  • Să nu desfășoare trupe și arme suplimentare în țările în care NATO s-a extins după mai 1997, adică în țările din Europa de Est, care au făcut parte din spațiul ex-sovietic, cu excepția cazurilor excepționale, dar numai cu acordul Rusiei și al membrilor NATO
  • Să abandoneze orice activitate militară NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală
  • Să nu desfășoare rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în țările unde ar putea lovi teritoriul aflat de cealaltă parte a NATO;
  • Să nu desfășoare exerciții cu mai mult de o brigadă militară într-o zonă de frontieră convenită și să facă schimb regulat de informații despre exercițiile militare
  • Să confirme că părțile nu se consideră adversari și sunt de acord să rezolve toate disputele în mod pașnic și să se abțină de la folosirea forței
  • Să se angajeze că nu va crea condiții care ar putea fi percepute ca o amenințare de cealaltă parte
  • Să creeze legături directe de comunicare pentru situații de urgență.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că Statele Unite au văzut propunerile prin care Rusia condiționează începerea discuțiilor care ar putea duce la dezamorsarea crizei din Ucraina, dar că urmează să se consulte cu aliații și partenerii săi europeni.

„Nu vor fi discuții despre securitatea europeană fără aliații și partenerii noștri europeni”, a spus Psaki reporterilor, citată de Reuters.

„Nu vom compromite principiile cheie pe care se bazează securitatea europeană, inclusiv faptul că toate țările au dreptul să-și decidă viitorul și propria politică externă, fără interferențe externe”, a adăugat ea.

Ucraina și Statele Unite spun că Rusia a mobilizat peste 90.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina și ar putea fi gata de o invazie, ceea ce Moscova neagă.

Rusia spune că se simte amenințată de legăturile tot mai puternice dintre NATO și Ucraina, care dorește să se alăture alianței, și de posibilitatea ca rachetele NATO să fie desfășurate împotriva acesteia pe teritoriul ucrainean.

Psaki a spus că Statele Unite s-au angajat în dialog cu Rusia de zeci de ani și nu există niciun motiv pentru care să nu o facă în continuare pentru a reduce instabilitatea pe glob, dar a reiterat că SUA nu o vor decât în parteneriat cu aliații europeni.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că președinții Vladimir Putin și Joe Biden, care au avut pe 7 decembrie o discuție video, ar putea vorbi din nou înainte de Anul Nou, deși nu s-a convenit nimic ferm.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă, apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție și preocupat în mod special de ingerința politicului în anchetele penale. Dora a activat și ca stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG